Fiecare a cincea femeie din Moldova este supusă hărţuirii sexuale la locul de muncă

Locul de muncă sau instituţiile de învăţământ sunt mediile în care se manifestă cel mai des fenomenul hărţuirii sexuale în Republica Moldova. Astfel, fiecare a cincea femeie este supusă hărţuirii sexuale la locul de muncă, iar alte 20%, potrivit statisticii, spun că au fost ameninţate sau li s-a cerut să întreţină relaţii sexuale de către profesor pentru a avea anumite favoruri în procesul de studii.

Numărul mare al persoanelor supuse hărţuirii sexuale este cauzat nu doar de percepţia fenomenului în societate, dar şi de cadrul legal, care are mai multe lacune. 

Aceste concluzii sunt prezentate într-o notă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Într-o conferinţă de presă la IPN, reprezentanta Centrului, Natalia Covrig, a spus că 4% dintre femei s-au confruntat cu forme grave de hărţuire sexuală la locul de muncă, manifestate prin cerinţa de a întreţine relaţii sexuale pentru anumită recompense, folosirea forţei sau ameninţări.

Cea mai mare pondere a formelor de hărţuire sexuală o au cele subtile, care sunt şi mai greu de constatat, cum ar fi: privirile nepotrivite, glumele sau limbajul cu conotaţie sexuală, îmbrăţişările fără permisiune. 

Persoanele care manifestă de regulă comportamente abuzive la locul de muncă sau la locul de studii sunt şefii, colegii de serviciu sau profesorii. Circa 60% dintre persoane, conform datelor statistice, consideră că persoanele hărţuite sunt chiar ele de vină pentru situaţiile de hărţuire, prin comportamentul pe care îl manifestă sau prin ţinută.

Avocatul Vadim Vieru spune că în Moldova există un cadru normativ care face dificilă identificarea intensităţii reale a fenomenului hărţuirii sexuale. Subiecţii hărţuirii sexuale nu cunosc ce trebuie să facă şi unde se pot adresa în caz de hărţuire sexuală. Actualmente ei pot merge la: poliţie, procuratură, instanţa de judecată, Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Avocatul Poporului.

Vadim Vieru mai spune că este extrem de dificilă probarea hăţuirii sexuale. Cu toate că fenomenul ia amploare, cazurile sunt foarte rar raportate şi există puţine condamnări pe astfel de cazuri. Referindu-se la domeniul educaţiei, avocatul a spus că noul Cod al Educaţiei nu prevede expres ca toate instituţiile de învăţământ să adopte regulamente interne de combatere a hărţuirii sexuale, lucru care ar trebui să fie obligatoriu.

Potrivit Arinei Ţurcanu, avocată la Centrul de Drept al Femeilor, neclaritatea normei penale de incriminare a actelor de hărţuire sexuală, dar şi insuficienţa unor proceduri operaţionale fac ca numărul sentinţelor de condamnare pentru hărţuire sexuală să fie foarte puţine. De multe ori victimele, pe parcursul urmăririi penale, doresc să renunţe pentru că sunt supuse multiplelor acţiuni procedurale, cum ar fi confruntările. O altă dificultate sunt stereotipurile şi prejudecăţile de gen, care deseori le împiedică pe victime să se adreseze şi să scrie o plângere penală.

Alina Andronache, reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, spune că victimele nu ştiu unde să apeleze, nu doar din lipsă de informare, dar pentru că se tem să nu fie blamate.

Pentru a lupta cu fenomenul hărţuirii sexuale în Moldova, experţii au venit cu recomandări. Printre acestea este adoptarea unui document de politici axat pe prevenirea fenomenului hărţuirii sexuale. De asemenea, se cere adoptarea unui mecanism eficient pentru a încuraja victimele şi a le oferi siguranţă, atât pe parcursul procesului de investigare, cât şi după terminarea acestuia. Experţii recomandă clasificarea clară a formelor de hărţuire sexuală în documente normative, dar şi desemnarea persoanelor responsabile pentru investigarea cazurilor specifice pentru fiecare normă.