Educaţia, primul pod care va uni malurile Nistrului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O problemă serioasă în relaţiile dintre cele două maluri ale Nistrului ţine de formatul diferit al sistemelor de educaţie. De aceea, experţii consideră că trebuie pornită o colaborare între cele două sisteme educaţionale, deoarece dacă se va pune problema reintegrării celor două maluri, în termeni reali, educaţia va fi primul domeniu de pe agendă.

În Transnistria nu există examene de bacalaureat, iar învăţământul preuniversitar durează 11 ani spre deosebire de cel de pe malul drept al Nistrului, unde elevii învaţă 12 ani.

Din această cauză, tinerii care absolvesc şcolile moldoveneşti din Transnistria cu grafie chirilică sunt nevoiţi să studieze un an în Republica Moldova şi doar după susţinerea bacalaureatului, au dreptul să fie înscrişi la studii în instituţiile de învăţământ universitar acreditate de Chişinău, menţionează experţii IDIS „Viitorul”. Ei au purtat mai multe discuţii la acest subiect, în cadrul unei mese rotunde, cu specialiştii de la Tiraspol. Opiniile au fost prezentate în studiul „Educaţie, sănătate şi medicină pe ambele maluri ale Nistrului”.

Un alt subiect de discuţii l-a constituit problema echivalării actelor de studii în relaţiile dintre cele două maluri. Absolvenţii instituţiilor de învăţământ amplasate în raioanele de est ale Republicii Moldova şi Bender sunt supuşi unui regim diferenţiat în raport cu restul solicitanţilor privind autentificarea sau recunoaşterea actelor de studii. Cu toate acestea, în scopul simplificării accesului elevilor din Transnistria la studii şi angajarea în câmpul muncii atât în RM, cât şi în străinătate, au fost adoptate o serie de măsuri care facilitează procedura de autentificare şi recunoaştere. Astfel, autorităţile de la Chişinău au adoptat un regulament special prin care reglementează accesul absolvenţilor din Transnistria în instituţiile de învăţământ şi pe piaţa muncii din dreapta Nistrului.

Experţii din stânga Nistrului au menţionat că recunoaşterea sau echivalarea automată nu permite nicidecum estimarea amplorii fenomenului de integrare academică şi profesională a celor din Transnistria în sistemul academic şi economic al RM.

Diplome transnistrene, recunoscute în Europa

Un subiect tehnic care a generat discuţii între Tiraspol şi Chişinău a vizat soarta diplomelor şi a altor acte de studii în original care erau preluate de autorităţile de la Chişinău, substituindu-le cu actele confirmatoare necesare fie pentru continuarea studiilor, fie pentru angajarea în câmpul muncii în străinătate. Astfel, autorităţile de la Chişinău reţin originalele actelor de studii eliberate de instituţiile de învăţământ din Transnistria şi, în baza lor, eliberează alte documente ce permit transnistrenilor să-şi continue cariera academică/profesională peste hotare.

Această situaţie a fost invocată drept nesatisfăcătoare de partea transnistreană insistând asupra păstrării originalelor, dar şi obţinerea actelor nostrificate conform modelului aprobat de Ministerul Educaţiei (ME) de la Chişinău. 

„Republica Moldova practic este parte a procesului de la Bologna. Transnistria este încă pe cale să implementeze acest proces. Cu toate acestea, Transnistria recunoaşte actele de studii prin intermediul Rusiei, de multe ori ocolind Chişinăul. Dar sunt cazuri când actele de studii eliberate de către Transnistria sunt acceptate şi în ţările europene. De exemplu, în Finlanda au fost primiţi studenţi fără a avea nevoie de recunoaşterea Chişinăului. În acest caz, trebuie să apropiem aceste două sisteme educaţionale. Am prezentat un şir de recomandări pentru ca aceste sisteme să înceapă să comunice, nu neapărat să se contopească”, a declarat expertul Cornel Ciurea.

Mobilitatea academică, un pas spre apropiere

De aceea, experţii transnistreni au venit cu un şir de recomandări prin care le consideră oportune în apropierea celor două sisteme de învăţământ, cum ar fi ameliorarea mobilităţii regionale a studenţilor. „Trecerea Transnistriei la sistemul de învăţământ Bologna, introducerea în Universitatea de Stat „Şevcenko” din Tiraspol a sistemului de credite transferabile ar putea facilita în mare măsură mobilitatea studenţilor. La prima etapă, ar fi oportun să se identifice universităţile care ar putea implementa proiecte-pilot de acest gen, ca apoi să se extindă principiul mobilităţii reciproce în întregul sistem de învăţământ superior din Republica Moldova şi Transnistria”, au explicat experţii în studiu.

Totodată, aceştia au mai propus lansarea unor proiecte comune de cercetare în mai multe domenii specifice, lista cărora ar putea fi întocmită printr-o decizie comună a Chişinăului şi Tiraspolului, cu participarea donatorilor străini. Proiectele comune dintre universităţi în ceea ce priveşte punerea în aplicare a sistemelor de credite transferabile, dar şi participarea în comun la proiecte internaţionale şi publicaţii commune, au fost alte idei discutate la masa rotundă.

Sistemele trebuie să fie convergente

„Recomandările din studiu reflectă, în mare parte, doleanţele, intenţiile, visurile experţilor din Transnistria. În sistemul educaţional al Chişinăului există anumite puncte de control, prin faptul că se recurge la procesul de echivalare şi recunoaşterea actelor de studii a studenţilor din regiunea transnistreană. Sistemele sunt divergente. Din păcate, nu ne mişcăm unul spre celălalt, ci ne îndepărtăm. Aşa că, doar printr-un efort uman putem să construim o tendinţă convergentă. De ce să nu colaborăm? Dacă se va pune problema reintegrării celor două maluri, în termeni reali, educaţia va fi primul domeniu în care acest lucru se va produce”, a menţionat Ciurea.

Şefa Direcţiei învăţământ superior şi dezvoltare a ştiinţei din cadrul ME, Nadeja Velişco: „Noi îi invităm la discuţii şi conlucrăm cu cei din Transnistria. De xemplu, sunt invitaţi la proiectele TEMPUS, Erasmus +. Altceva e că ei nu vin. Deşi Codul Educaţiei nu prevede ca admiterea la universitate să se facă după 11 ani de şcoală, noi am făcut excepţie pentru elevii din această zonă. Mobilitatea se poate întâmpla şi ei pot veni să facă un semestru aici. Mai mult decât atât, cei din Transnistria fac masteratul cu diplomele lor de licenţă. Doleanţele lor şi ce discutăm noi cu ei, sunt secrete pe care nu le pot divulga. Ei multe nu au, nici măcar sistem de credite, urmează sistemul rusesc”.

Republica Moldova

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite