De ce au nevoie femeile pentru a reuşi în afaceri

Femeile din Republica Moldova sunt discriminate şi nu există voinţă politică pentru crearea unor înlesniri care ar stimula participarea femeilor în mediul de afaceri.

Un raport al proiectului „Sensibilizarea opiniei publice privind echilibrul de gen în spaţiul politic şi de afaceri”, implementat de IDIS „Viitorul”, arată că în ţara noastră există cadru legal puternic, hotărâri de Guvern, Legea privind egalitatea de gen şi şanse pentru femei, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, strategii de dezvoltare, programe gender, instrumente de monitorizare a antreprenoriatului, dar lipseşte voinţa politică şi nu sunt mecanisme care ar pedepsi discriminarea femeilor. 

Subestimarea femeilor în afaceri

Managerul de proiect Viorica Antonov a menţionat că sunt foarte multe bariere pentru dezvoltarea unei afaceri dacă eşti femeie. Problemele cu care se confruntă femeile antreprenoare încep de la dificultăţi în accesarea programelor de finanţare, apartenenţa etnică, cultura, management, studiile şi până la lipsa cercetărilor ştiinţifice. „Femeile care doresc să-şi dezvolte propria afacere sunt supuse unor întrebări capcană de genul dacă vreţi copii, familie, doctorat? Lipsa de modele reale, mai ales că nu cunoaştem exemple bune în zona rurală. Siguranţa şi încrederea că vor reuşi. Subestimarea că dacă eşti o femeie trebuie să fii mai tare ca un bărbat. Discriminarea pe piaţa muncii - concediu de maternitate, harţuirea sexuală şi formarea profesională”, spune Antonov.

Tânăra antreprenoare în domeniul apiculturii şi creşterii albinelor Eliza Mămăligă spune că nu prea a întâlnit în activitatea sa situaţii de discriminare pentru că este femeie, ci pentru că este prea tânără. „Funcţionarii publici mă privesc cu neîncredere pentru că sunt prea tânără. Cea mai mare barieră a femeilor antreprenoare este susţinerea pasivă din partea societăţii. Oamenii privesc sceptic ideea de a te lansa în afaceri. Aceştia consideră că femeile sunt mai puţin bune pentru a face faţă problemelor ulterioare. Acesta este un mod de gândire specific poporului nostru”, spune Eliza Mămăligă, fondatoarea „Dulce Plai”.

Unde sunt cele mai multe femei de afaceri?

Un studiu Eurostat efectuat în 37 de ţări din Europa, inclusiv Republica Moldova, arată că femeile desfăşoară afaceri în 18 domenii de activitate. Cele mai multe femei activează în domeniul sănătate şi servicii sociale (60 %), urmează educaţia cu 55 %, administraţie şi secretariat cu 40 %, artă, creaţie şi divertisment - 39 %, serviciile hoteliere şi alimentaţie publică constituie - 35%. Activităţile ştiinţifice şi tehnice sunt acoperite de 34% dintre femei, iar serviciile imobiliare - de 31 %. În agricultură activează 25 %, iar în manufactură - doar 21 %. Cele mai puţine femei sunt în domeniul transportului şi construcţiei, cu 7 %, respectiv 3 %. Studiul Eurostat arată că în Estonia, Islanda, Polonia, Letonia şi Slovenia femeile deţin afaceri în serviciile hoteliere şi alimentaţie publică. Sectorul financiar şi cel al asigurărilor este ocupat mai mult de femeile din Ungaria şi Slovacia, iar cel imobiliar - de femeile din Israel, Luxemburg şi Croaţia. Femeile fac cercetări ştiinţifice şi tehnice în Ungaria, Letonia şi Slovacia. Ciprul, Turcia şi Luxemburgul au cele mai multe femei în administraţie şi secretariat. 

Femeile migrante nu sunt apreciate

Profesorul de la Academia de Studii Economice din Republica Moldova Dorin Vaculovschi a menţionat problemele şi cum sunt discriminate femeile migrante. Conform unui studiu elaborat de asociaţia Nexus cu susţinerea financiară a Elveţiei, majoritatea femeilor migrante lucrează în activităţi casnice şi de îngrijire a persoanelor în etate şi a celor cu nevoi speciale. „Femeia este discriminată pentru că nu produce valoare adaugată, spre deosebire de bărbaţi. Există o convenţie a muncii axată pe drepturile domestice, care pune în valoare îngrijirea şi munca casnică, dar nu este ratificată de către Republica Moldova. Munca femeilor casnice trebuie apreciată la justa ei valoare. Deseori sunt învinuite că-şi lasă copiii fără îngrijire, creând o serie de probleme sociale. Femeile migrante au posibilitatea să devină independente, se relansează, contribuie la dezvoltarea comunităţii. Noi putem contribui la elaborarea unui set de politici în susţinerea femeilor migrante, care vor contribui la dezvoltrea Moldovei”, spune Vaculovschi. 

Preşedinta comunităţii moldovenilor din Quebec, Canada, Ala Mândâcanu, ne-a spus că problemele femeilor migrante ţin de integrarea în ţara de adopţie şi posibilitatea asigurării unei vieţi mai bune decât cea pe care au avut-o acasă. „Sunt rare cazurile când migranţii deschid afaceri, indiferent dacă sunt femei sau bărbaţi. Situaţia se va schimba cu anii, când migranţii se vor integra plenar în noua societate. Problema cea mai mare, după mine, este atmosfera insuportabilă din Republica Moldova, unde nu sunt condiţii normale de deschidere a unei afaceri. Corupţia domină viaţa economică, politică, socială şi juridică din ţara noastră. Până vom avea un stat civilizat şi democratic, unde domină Legea, vom avea migraţie, sărăcie şi nemulţumiri, indiferent de gen”. 

Potrivit Vioricăi Antonov, în cadrul Proiectului „Sensibilizarea opiniei publice privind echilibrul de gen în spaţiul politic şi de afaceri” va fi elaborat un buletin informativ lunar prin intermediul căruia se vor identifica şi promova istorii de succes ale femeilor în sfera economică, oportunităţile, dar şi problemele cu care se confruntă. Acesta va fi distribuit opiniei publice, autorităţilor, sopcietăţii civile, partenerilor internaţionali şi instituţiilor media.