Corupţia din educaţie rămâne o obişnuinţă. Studenţii sunt împotriva corupţiei, dar ar accepta să dea mită pentru o notă mai bună

Studenţii sunt împotriva corupţiei, dar ar accepta să dea mită pentru o notă mai bună FOTO: Adevărul

Principala cauză a corupţiei din sistemul educaţional este nepotismul/cumătrismul, consideră studenţii din Republica Moldova. Cu toate acestea, deşi sunt nemulţumiţi de existenţa acestui fenomen în universităţile lor, majoritatea ar accepta să ofere mită pentru o notă mai bună şi mărturisesc că o mare parte din colegii lor procedează la fel.

Problema corupţiei este recunoscută drept una gravă pentru Republica Moldova atât de autorităţile naţionale, cât şi de către instituţiile de profil internaţionale, precum Transparency International, Banca Mondială sau Fondul Internaţional Monetar. Sistemul educaţional este unul dintre cele mai vulnerabile la acest capitol. Uniunea Juriştilor din Republica Moldova a editat un ghid de bune practici pentru studenţi care ar putea să-i ajute să conştientizeze cât de important este pentru ei, ca viitori lideri, să-şi păstreze valorile şi integritatea morală. Lucrarea „Metode de prevenire a corupţiei în mediul educaţional” a fost realizată de „aripa tânără a Uniunii Juriştilor”, după cum explică preşedintele organizaţiei, Gheorghe Avornic, şi prezintă experienţa Republicii Moldova şi a statelor europene în domeniul prevenirii corupţiei, dar şi rezultatele atelierelor de lucru realizate cu studenţii din patru universităţi din ţară. „Corupţia nu a apărut azi şi nu va dispărea mâine, dar este totuşi un mic pas pentru informarea şi poate pentru schimbarea de gândire a studenţilor”, explică Avornic.

Republica Moldova, la fel de coruptă precum Niger

În anul 2014 Republica Moldova s-a clasat pe locul 103 din 177 de ţări în clasamentul celor mai corupte state din lume, realizat de Transparency International, cu un indice al corupţiei de 35 din 100. Astfel, ţara noastră este pusă în aceeaşi oală cu Niger, Djibouti, Bolivia sau Mexic, chiar dacă în Republica Moldova există multe legi menite să prevină şi să combată corupţia. Acestea rămân însă scrise doar pe hârtie.

Studenţii spun că înţeleg gravitatea problemei

Lucrarea „Metode de prevenire a corupţiei în mediul educaţional” a fost elaborată în cadrul proiectului „Tinerii promotori ai educaţiei fără corupţie” implementat cu asistenţa financiară a Fondului Naţiunilor Unite pentru Democraţie prin intermediul Fundaţiei Est-Europene. În cadrul proiectului, au fost organizate mai multe întâlniri şi grupuri de lucru cu studenţi din patru universităţi din Chişinău, Cahul şi Bălţi. Raisa Grecu, coordonator de proiect, spune că tinerii sunt deschişi şi dispuşi să înveţe mai multe despre acest fenomen. Autorii manualului spun că studenţii califică actul corupţional drept o înjosire contrară bunelor moravuri. Cu toate acestea, o parte din ei au recunoscut că au trişat şi au oferit mită profesorilor, chiar dacă instituţiile de învăţământ au elaborat şi aprobat la nivel universitar coduri de conduită. Eleonora Andriuţa, unul din autorii ghidului notează în lucrare: „Dacă în sistemul de învăţământ se atestă acte corupţionale, nu ne putem nicidecum aştepta ca studenţii ieşiţi de pe băncile universităţii să se manifeste în societate în mod echitabil şi corect. Dacă studentul este pus în situaţia de a oferi mită, motivaţia lui pentru performanţa academică scade”.

Sistemul judecătoresc este cel mai corupt

În Barometrul Opiniei Publice (aprilie 2014) se arată că 31% dintre respondenţi consideră corupţia drept cea mai mare problemă a ţării. În lista preocupărilor populaţiei primează sărăcia şi preţurile ridicate (51%), viitorul copiilor (45%) şi şomajul (41%). Potrivit datelor confirmate de Barometrul Global al Corupţiei 2013 al Transparency International, 80% din respondenţi consideră că sistemul judecătoresc este cel mai corupt, urmat de organele poliţiei - 76%, partidele politice şi Parlamentul - 75%, instituţiile medicale - 70%, instituţiile din sistemul de învăţământ - 58% şi mediul de afaceri - 53%. Potrivit Transparency International Moldova, valoarea totală estimată a mitei plătite de gospodăriile casnice în 2012 a fost de circa 732,7 milioane de lei. Din această sumă, 25% reprezintă plăţile neoficiale achitate de către respondenţi în instituţiile de învăţâmânt. Totuşi, evaluările internaţionale ale fenomenului corupţiei atestă o îmbunătăţirea uşoară a situaţiei din ţară. Barometrul Global al Corupţiei din 2013 arată că ponderea respondenţilor care susţin că au plătit mită a scăzut cu 7% comparativ cu 2011.

Studenţii se simt incomod după ce copie

În perioada octombrie-noiembrie 2014 în cadrul proiectului „Tinerii promotori ai educaţiei fără corupţie”, a fost realizat un sondaj de opinie la care au participat 100 de studenţi din patru universităţi din ţară. Sondajul arată că 83% dintre respondenţi nu cunosc care este suma colectată de facultate din taxele pentru studii şi 86% au recunoscut că nu ştiu pentru ce sunt folosiţi aceşti bani. În acelaşi timp, 38% dintre intervievaţi au spus că la facultatea lor nu este posibilă obţinerea notelor contra unei sume de bani, pe când 32% au confirmat că un asemenea lucru este posibil. Când au fost întrebaţi dacă cunosc profesori care iau mită, 47% au răspuns pozitiv, iar 43% - negativ. Dacă ar fi siguri că nu vor fi prinşi, 45%dintre respondenţi ar copia la examene, iar 22% ar refuza să trişeze. După ce copiază, 54% dintre tineri au spus că se simt vinovaţi, pe când 25% dintre ei nu au mustrări de conştiinţă.

85%

dintre studenţi afirmă că nu au oferit niciodată mită profesorilor

15%

recunosc că au apelat la această metodă

Autorii ghidului au formulat câteva recomandări pentru ameliorarea fenomenului corupţiei în sistemul educaţional: introducerea modulelor anticorupţie în curriculum-ul de învăţământ, crearea unor centre de informaţie şi educaţie în şcoli şi universităţi care să asigure accesul la materialele ştiinţifice din domeniu, promovarea schimburilor de experienţă dintre şcoli şi universităţi în domeniul combaterii corupţiei, organizarea meselor rotunde, dezbaterilor, conferinţelor cu participarea instituţiilor specializate în combaterea corupţiei.