Bătrânii din Republica Moldova trăiesc rău şi foarte rău

Bătrânii din mediul rural trăiesc mai rău decât cei din oraşe. FOTO Adevărul

Bătrânii îndură foame şi sărăcie în Republica Moldova, iar fiecare a cincea persoană vârstnică îşi apreciază nivelul de trai ca fiind „rău şi foarte rău” şi doar 5% ca „bine şi foarte bine”, se arată într-un studiu realizat de Centrul de Cercetări Demografice.

Republica Moldova se clasează pe locul 77 într-un top realizat de Global AgeWatch Index privind calitatea vieţii bătrânilor din întreaga lume. Astfel, Moldova este plasată printre ultimele poziţii în ratingul ţărilor europene fiind în urma Bielorusiei, Rusiei, Ucrainei şi României. 

Rata gospodăriilor casnice care trăiesc în sărăcie este de patru ori mai mare în mediul rural decât în cel urban, iar pensia mică nu le permite vârstnicilor să ducă un trai decent. În structura cheltuielilor de consum ale bătrânilor, pe primul loc se află produsele alimentare, urmate de cheltuielile pentru întreţinerea şi dotarea locuinţei, îngrijirea medicală şi sănătate. De altfel, vârstnicii sunt nevoiţi să cheltuie pentru serviciile medicale aproximativ 172 de lei pe lună, iar 32% dintre aceştia îşi apreciază sănătatea ca fiind rea şi foarte rea şi doar 5% ca fiind foarte bună. 

Fără baie, dar cu telefon

Bătrânii din Republica Moldova nu stau bine nici la capitolul comodităţi, doar 26% din gospodăriile casnice fiind asigurate cu încălzire centrală sau autonomă, 32% dintre acestea sunt dotate cu baie sau duş, 60% au gaze din reţeaua publică şi 84% au telefon. Calitatea vieţii bătrânilor poate fi surprinsă şi prin reprezentările subiective ale acestora. Astfel, circa 22% din persoanele vârstnice îşi apreciază nivelul de trai ca fiind „rău şi foarte rău” şi doar 5% cred că trăiesc „bine şi foarte bine”. În comparaţie cu anul precedent se constată scăderea nivelului de trai, fiecare al patrulea respondent considerând că viaţa lui s-a înrăutăţit, se arată în Barometrul Demografic realizat de Centrul de Cercetări Demografice.

Sociologul Olga Gagauz spune că în anul 2035 ponderea persoanelor vârstnice din Republica Moldova va creşte cu 25%, iar în anul 2050 fiecare a treia persoană va avea vârsta de peste 60 de ani. „Îmbătrânirea populaţiei nu trebuie privită doar ca un aspect negativ. Procesul de îmbătrânire a populaţiei denotă faptul că speranţa de viaţă a moldovenilor creşte, că medicina a evoluat şi oamenii trăiesc mai mult”, afirmă Olga Gagauz. 

Bătrânii sunt angajaţi loiali

Un aspect negativ al situaţiei bătrânilor din ţară este retragerea timpurie a acestora de pe piaţa muncii. „Studiile demonstrează că populaţia bătrână poate fi valorificată din punct de vedere economic şi social. Angajaţii vârstnici sunt loiali, stabili, nu intenţionează să îşi schimbe locul de muncă şi nu au aspiraţii de creştere profesională precum o au tinerii. În plus, angajaţii vârstnici cresc vânzările produselor pentru bătrâni, întrucât o persoană în etate va avea mai mare încredere în cineva de seama lui, decât în cineva mai tânăr care îi propune anumite produse, dar nu are aceleaşi necesităţi”, explică Olga Gagauz. 

Sociologii afirmă că în asemenea condiţii statului îi revine obligaţia de a perfecţiona sistemul de asigurări sociale şi majorarea pensiilor până la garantarea unui nivel minim de trai. Totodată se recomandă preîntâmpinarea retragerii precoce de pe piaţa muncii a persoanelor în etate şi învigorarea sănătăţii acestora.