Basarabenii aşteaptă mai multă implicare din partea României

Basarabenii care susţin unirea Republicii Moldova cu România aşteaptă ca autorităţile de la Bucureşti să se implice mai mult în apropierea celor două maluri ale Prutului prin acţiuni clare şi măsuri prompte.

Astfel, necesitatea unui minister al reîntregirii la Bucureşti, a eficientizării procesului de acordare a cetăţeniei române pentru basarabeni şi a unui suport economic mai consistent sunt doar câteva din dezideratele 

enunţate în faţa autorităţilor de peste Prut de către susţinătorii unirii de la Chişinău. 

Deputatul Eugen Tomac a organizat pe 24 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor, în sala „Nicolae Iorga” a Palatului Parlamentului de la Bucureşti, Conferinţa Românilor de Pretutindeni. Conferinţa, care a adunat peste 300 de invitaţi din diaspora şi din comunităţile istorice româneşti.

Dezbaterea cu genericul „Republica Moldova, între Est şi Vest”, a reunit opinii exprimate de preşedintele Fundaţiei Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, preşedintele Asociaţiei „Răsăritul Românesc”, Vlad Cubreacov, liderul partidului „Dreapta” de la Chişinău Ana Guţu, jurnalistul Valeriu Saharneanu, reprezentanţii tinerilor unionişti basarabeni, Constantin Codreanu şi Anatol Ursu.

Recuperarea cetăţenilor

Preşedintele Asociaţiei „Răsăritul Românesc”, Vlad Cubreacov, a declarat că în această situaţie destul tensionată la Chişinău şi în toată Basarabia, Republica Moldova devine prioritatea priorităţilor pentru Bucureşti. Vlad Cubreacov a  vorbit despre strategiile ruseşti care sunt aplicate acum în contextul tensiunilor de la Chişinău şi despre dificultatea cetăţenilor de a alege între forţele politice din Republica Moldova. În opinia lui Cubreacov prima sarcină pe care o are România este recuperarea românilor basarabeni, subliniind faptul nu este nici un impediment în eficientizarea procesului de acordare a cetăţeniei române cetăţenilor din Basarabia, iar pentru a soluţiona acest lucru este necesar de dublat sau de triplat numărul funcţionarilor care gestionează acest proces. O altă acţiune în vederea recuperării românilor din afara României este asigurarea reprezentativităţii cetăţenilor din Basarabia în forul legislativ de la Bucureşti. 

Reprezentare legislativă

„Nimeni nu ne împiedică să elaborăm pentru Republica Moldova politici electorale aparte. Dacă luăm în consideraţie un milion de basarabeni care şi-au redobândit cetăţenia, aceştia ar trebui să fie reprezentaţi în forul legislativ de 15 deputaţi şi 6 senatori, iar acest număr s-ar putea dubla sau tripla în funcţie de numărul dosarelor procesate”, a afirmat Vlad Cubreacov. Acesta a mai invocat şi problema dependenţei energetice a Republicii Moldova, menţionând despre importurile de energie electrică de la Cuciurgan prin care Chişinăul asigură formarea bugetului separatist de la Tiraspol. În acest context, Cubreacov a amintit despre positibilitatea tehnică de a importa energie electrică din România, ceea ce ar reduce drastic dependenţa. În acelaşi timp. Cubreacov a vorbit despre necesitatea creării unui fond de investiţii în Republica Moldova „aşa cum are Elveţia, Germania sau Polonia, dar nu are România din păcate”. „Este o situaţia dureroasă să constatăm că România se situează abia pe locul şapte în clasamentul investitorilor în Republica Moldova. Înaintea României sunt ţări ca Rusia, Cipru sau Olanda. Depinde de noi să investim mai mult sau mai puţin la Chişinău”, a menţionat fostul deputat de la Chişinău.

Agentura rusească

La rândul său, preşedintele partidului „Dreapta”, Ana Guţu a reiterat poziţia privind faptul că nu există o altă posibilitate de revenire la normalitate decât unirea cu României cu Republica Moldova. „Cei care au semnat declaraţia de independenţă trebuie să-şi facă mea culpa, nu să se laude cu semnarea documentului respectiv”, a menţionat Ana Guţu. Participanţii s-au referit şi la pericolul strategiei Kremlinului pus în aplicare zilele acestea la Chişinău de reprezentanţii coloanei a cincea în Republica Moldova. Liderul Blocul Unităţii Naţionale de la Chişinău, Constantin Codreanu a subliniat nenesitatea de combatere a propagandei ruse, ale cărei efecte se fac resimţite foarte mult în aceste zile la Chişinău, 

Nevoia unei televiziuni noi

Tinerii unionişti au mai subliniat importanţa susţinerii de la Bucureşti pentru înfiinţarea postului de televiziune Unirea TV care ar fi un bastion de rezistenţă în calea manipulării Kremlinului emanată prin cisrca 80% din spaţiul mediatic controlat la Chişinău. 

„Faptul că sunt unele voci la Bucureşti care susţin că numărul unioniştilor este cu mult mai mic decât ar trebui să fie, iar acest fapt este cauzat de inexistenţa practică a unor mijloace de informare. Este foarte important să ducem la bun sfârşit acest proiect”, a precizat Constantin Codreanu. Un alt deziderat al basarabenilor enunţat la Bucureşti este crearea unui minister care să se preocupe de românii din Basarabia, „pentru că ei nu reprezintă diaspora, dar al doilea stat românesc”. „Republica Moldova merită un minister al reîntregirii aici la Bucureşti şi un consilier în cadrul preşedinţiei române pe problemele basarabenilor”, a conchis reprezentantul tinerilor unionişti. 

Un alt lider al acestora, Anatol Ursu, a declarat că tinerii unionişti îşi asumă trezirea conştiinţei româneşti în Basarabia, iar România trebuie să-şi asume actul politic al unirii, care trebuie să vină cu o propunere concretă în acest sens. „Scuzele conform cărora nu există iniţiativă din partea Chişinăului nu sunt deloc valabile”, a afirmat liderul organizaţiei „Tinerii Moldovei”.

DNA să treacă Prutul

Tinerii unionişti mai pledează pentru unificarea forţelor insituţionale de pe ambele maluri ale Prutului pentru a aplica o politcă monetară unică sau pentru ca DNA să treacă Prutul. „Nu ne asociaţi cu cei care protestează acolo astăzi, pentru că astăzi Moscova îşi face astăzi jocurile în Piaţa Marii Adunări Naţionale prin Platforma DA care s-a aliat cu partidele lui Dodon şi Usatîi”, a mai spus Ursu. 

La rândul său, jurnalistul Valeriu Saharneanu, a vorbit despre faptul că Bucureşti ar trebui să se implice mai mult în susţinerea Chişinăului, menţionând că la fiecare eveniment se ţin practic aceleaşi discursuri, însă nu se acţionează în vederea obţinerii unor rezultate scontate.