Asistenţii medicali din şcoală, pe cale de dispariţie

Asistenta medicală Lora Bogatu este responsabilă de sănătatea elevilor FOTO Dumitru Goncear

Jumătate din instituţiile preuniversitare din ţară n-au un specialist medical de ani de zile. Asistentele se plâng de salarii mizere, de câteva sute de lei, care rezultă din calificarea lor de personal tehnic. De cealaltă parte, şefii din Educaţie spun că se gândesc să le majoreze lefurile.

În şcolile din Republica Moldova îşi fac studiile peste 500.000 de elevi. În fiecare zi, copiii se plâng de dureri de burtă, cefalee, vomă sau tuse, iar alteori şi de boli mai grave. Cele care ar trebui să le poarte de grijă sunt asistentele medicale. Însă în jumătate din şcoli aceste lipsesc de ani de zile, iar dascălii sunt nevoiţi să se descurce de unii singuri atunci când discipolilor lor li se face rău la ore.

Nimeni nu vrea să lucreze cu 500 de lei

În raionul Nisporeni, doar 19 şcoli din 36 au asistente medicale, iar majoritatea dintre angajate lucrează pe jumătate de salariu. „Sunt salarizaţi foarte prost. Un salariu plin e de puţin peste o mie de lei, iar dacă şcoala e mică, pentru unele posturi sunt prevăzute doar 0,25 din salariu. Oamenii nu sunt de acord să lucreze pentru aceşti bani“, explică Alexandra Lungu, şefa Direcţiei Educaţie de la Nisporeni. Bunăoară, la Gimnaziul Cristeşti, singurul lucrător medical care vizitează instituţia este sora medicală care vine de la spitalul raional o dată în an pentru vaccinarea celor 134 de copii.

„Sunt directoare de trei ani şi, de când ocup această funcţie, n-am avut nicio asistentă. Nici câţiva ani până la venirea mea nu a fost. Lipsa specialistului este o mare lacună, dar nimeni nu vrea să vină pentru un salariu de 500 de lei“, spune şi managerul instituţiei de la Cristeşti, Mariana Bulicanu. Directoare adaugă că tot ce au în trusa medicală sunt doar câteva analgezice, o sticluţă de iod şi câţiva metri de tifon.

„Păcat că se economiseşte pe sănătatea copiilor“

Nici în raionul Soroca lucrurile nu stau mai bine, 40% dintre şcoli neavând asistente medicale. „16 instituţii din raion sunt la autogestiune. Acolo există aceşti specialişti, pe când în cazul celorlalte 35 de şcoli finanţate de stat nu le mai ajung bani pentru a plăti salariile asistenţilor medicali şi e păcat că se economiseşte pe sănătatea copiilor“, spune cu regret Gheorghe Donos, seful Direcţiei Învăţământ din Soroca.

La Gimnaziul Delacău, raionul Anenii-Noi, asistenta medicală Valentina Domentian are în grijă 203 copii. „Eu acord elevilor primul ajutor. Chiar dacă ştiu de ce suferă, nu le pot prescrie tratamente, îi trimit la medicul de familie“, spune cadrul medical. Pentru că în şcoală nu e un număr suficient de copii ca asistenta să primească salariul complet, femeia primeşte de un an şi jumătate 572 de lei. „Mai am câţiva ani până la pensie şi mă bucur chiar şi de aşa o leafă. Totuşi, e foarte multă muncă şi responsabilitate, iar salariul lasă de dorit“, se plânge Valentina Domentian.

Un salariu plin e de puţin peste o mie de lei, iar dacă şcoala e mică, pentru unele posturisunt prevăzute doar 0,25 din salariu Alexandra Lungu, şefa Direcţiei Educaţie de la Nisporeni

În Capitală şcolile sunt mai asigurate cu asistente medicale decât în raioane. Lora Bogatu lucrează asistentă la Liceul Teoretic „Minerva“ de mai mult de şapte ani. Fostă medic de familie, doctoriţa pensionată acordă primul ajutor la 400 de copii. Cel mai des aceştia vin cu tuse, dureri de burtă şi de cap sau leziuni. „De când am trecut la autogestiune, am cumpărat şi aparate performante, şi pastile“, se laudă asistenta. Când însă vine vorba de salariu, Lora Bogatu oftează, recunoscând că are puţin peste o mie de lei, ceva mai mult totuşi decât alţi asistenţi din ţară.

Plătiţi ca femeile de serviciu

Asistenţii medicali sunt obligaţi să acorde primul ajutor, să alcătuiască şi să supravegheze pregătirea meniului cantinei şi să le dea o primă diagnoză elevilor, trimiţându-i apoi la medicul de familie. Deşi pe umerii lor stă o mare responsabilitate pentru sănătatea elevilor, ei sunt consideraţi şi salariaţi ca personal tehnic, de rând cu femeile de serviciu. Mai mult, aceşti specialişti se află în subordinea Ministerului Educaţiei, şi nu a Ministerului Sănătăţii.

Este important să existe un asistent în fiecare şcoală. Fie că sunt mulţi, fie că sunt puţini, toţi copiii au nevoie de ajutor medical Liliana Nicolăescu-Onofrei, viceministru al Educaţiei

„La Ministerul Sănătăţii nu are nimeni nevoie de noi, pentru că nu aducem venit precum medicii de la spitale şi policlinici“, s-a revoltat o asistentă medicală de la un liceul din Capitală, care a refuzat însă să-şi dea numele. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun că şi-ar dori să-i aibă în subordine pe asistenţii medicali din şcoli. „I-am fi putut aproviziona cu medicamente şi le-am face cursuri de perfecţionare“, a menţionat Veronica Istrati, purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.

„Avem nevoie şi de implicarea colegilor de la finanţe“

De cealaltă parte, şefii de la Educaţie spun că nu ei au decis transferul asistenţilor medicali şcolari în subordinea lor. Cât despre problema salariilor, ministrul adjunct al Educaţiei Liliana Nicolăescu-Onofrei a spus că înainte de a ajunge la majorarea lor trebuie să analizăm situaţia existentă. „Am discutat această problemă în cadrul consiliilor pedagogice sau atunci când ne-am deplasat în teritoriu. Căutăm soluţii. Nu putem decide pe loc, trebuie să analizăm ce putem face. Avem nevoie şi de implicarea colegilor de la Finanţe. Nici nu ştim câte surori medicale avem acum în şcolile din ţară, datele urmează să fie sintetizate“, a declarat viceministra.

Liliana Nicolăescu-Onofrei spune că în prezent asistenţii medicali sunt salarizaţi în dependenţă de numărul copiilor din şcoală, ceea ce nu i se pare corect, iar acest lucru este încă un aspect la care se lucrează. „Este foarte important să existe un asistent medical în şcoală. Fie că sunt mulţi, fie că sunt puţini, toţi copiii au nevoie de ajutor medical“, a punctat ministrul adjunct al Educaţiei. ;

Cumpără medicamente din banii lor

De când au trecut la autofinanţare şcolile mici care au fost marginalizate anterior au bani şi pentru  pentru medicamente, altele, din contra, au tăiat din cheltuielile destinate cabinetului medical. Bunăoară, la Gimnaziul Delacău, raionul Anenii Noi, asistenta medicală Valentina Domentian recunoaşte că statul dă şcolii doar 1.000 de lei pe an pentru pastile. „Aceşti bani ajung pe un timp oarecare. Mai pun şi bani de la mine, când nu ajunge“, spune femeia. Şi Lora Bogatu de la Liceul „Minerva“ din Capitală cumpără din farmacie leacuri pentru cabinetul medical. „Ei îmi dau de la stat vitamina C şi iod. Lista lor e una, dar eu mă duc şi cumpăr ceea ce ştiu că le trebuie copiilor“, afirmă asistenta.