Asigurările de sănătate de la Chişinău au din ce în ce mai puţini bani

Multe farmacii refuză să vândă medicamente compensate. FOTO: Adevarul

În anul 2014 a fost diminuată mărimea obligaţiunilor bugetului de stat faţă de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în special prin rectificarea făcută prin asumarea răspunderii de către Guvern, care a redus veniturile cu circa 70 de milioane de lei.

De asemenea, s-a înregistrat întârzierea cronică a transferurilor bugetului de stat către fondurile de asigurări în medicină, fapt care a avut un impact nesatisfăcător asupra executării bugetului. Acestea sunt unele lacune depistate de Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, care a audiat rapoartele cu privire la executarea fondurilor asigurării medicale şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei, mai mulţi deputaţi au expus obiecţii vizavi de modul de utilizare a Fondului de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale şi au reiterat că logica funcţionării acestuia rezidă, în primul rând, în sporirea calităţii serviciilor prestate pacienţilor, optimizarea cheltuielilor curente ale sistemului şi orientarea spre satisfacerea aşteptărilor pacienţilor. Analizând cheltuielile sistemului la capitolul salarizare, deputaţii Comisiei de profil au arătat asupra discrepanţei dintre creşterea salariilor conducătorilor instituţiilor medico-sanitare, care a constituit în anul trecut circa 18 la sută, şi a medicilor (7,4 la sută), pledând pentru o creştere uniformă în interesul tuturor categoriilor de salariaţi.

Fiind abordat subiectul medicamentelor compensate, s-a menţionat că multe dintre farmacii evită să le contracteze deoarece, în opinia raportorilor, acestea nu doresc să fie supuse controalelor şi evidenţei stricte a vânzărilor, iar din acest motiv un număr mare de consumatori, mai ales din mediul rural, sunt privaţi de accesul nestingherit la medicamentele compensate. Au fost expuse îngrijorări privind situaţia financiară a instituţiilor medico-sanitare, Comisia fiind informată că datoriile creditare ale acestora care s-au format pe parcursul anului constituie circa 445 de milioane de lei. Cei mai mari datornici sunt Spitalul Clinic Republican, precum şi Institutul de Medicină Urgentă şi Institutul Oncologic, în pofida faptului că bugetele instituţiilor au fost în creştere în anul trecut.

Deputaţii Comisiei au audiat, de asemenea, Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi au cerut mai multe precizări care urmează a fi prezentate în cadrul plenului Parlamentului. În special, a fost abordată problema descreşterii numărului de salariaţi şi, respectiv, a venitului ratat la bugetul asigurărilor sociale de stat. Legislatorii au remarcat că ritmurile de creştere a cheltuielilor de ordin social depăşesc ritmurile de creştere a veniturilor, ceea ce a adus la creşterea deficitului, tendinţă constantă pentru ultimii câţiva ani.

Un alt fenomen scos în evidenţă de către deputaţi a fost creşterea bruscă a cheltuielilor legate de îndemnizaţiile viagere şi pensiile pentru judecători, cu aproape 60%, ceea ce a generat presiune suplimentară sporită asupra bugetului. În context, a fost subliniată importanţa îmbunătăţirii situaţiei la capitolul valorificarea unor poziţii de cheltuieli.