Şomeri de lux: „Sistemul educaţional din Moldova pregăteşte specialişti de care piaţa muncii n-are nevoie”.

Sistemul de învăţământ profesional din RM nu corespunde realităţilor economice de pe piaţă. FOTO Adevărul

În ultimii ani, pe piaţa muncii din Republica Moldova se simte o lipsă acută de specialişti calificaţi. Experţii menţionează că această problemă ţine de neconcordanţa dintre cererea de forţă de muncă din partea agenţilor economici şi oferta educaţională a sistemului de învăţământ din RM, care este bazată  mai mult pe teorie şi nu acordă atenţia necesară pregătirii practice a cadrelor.

În acest context, specialiştii din mai multe ONG-uri locale au elaborat un set de recomandări şi propuneri pentru Guvernul de la Chişinău. Acestea au fost prezentate în cadrul unei audieri publice, în decembrie 2014, ce a avut un generic interogator: „În ce măsură sistemul educaţional din Republica Moldova satisface nevoile de forţă de muncă ale companiilor?”.

Teoria bate practica

Potrivit raportului, instituţiile de învăţământ nu cunosc bine schimbările, necesităţile şi cerinţele pieţei muncii şi nu întreprind măsuri în vederea corelării ofertei de cadre cu cererea de pe piaţă. Astfel, există o „rigiditate” a sistemului educaţional, care nu reuşeşte să se adapteze rapid schimbărilor de pe piaţa muncii şi cerinţelor companiilor.

Ion Tornea, expert IDIS „Viitorul”, a menţionat că din această cauză, deseori sistemul educaţional este „rupt” de necesităţile reale ale economiei şi nu reuşeşte să adapteze la timp programele de învăţământ. De asemenea, în raport se precizează că sistemul de învăţământ, la toate nivelurile, se bazează pe pregătirea preponderent teoretică a tinerilor şi nu acordă atenţia necesară pregătirii practice a cadrelor.

Mai mulţi jurişti decât muncitori calificaţi

„Astfel, piaţa forţei de muncă oferă un număr mare de economişti, jurişti, contabili, marketologi, specialişti în relaţii internaţionale. Totodată, se atestă lipsa pe piaţa forţei de muncă a muncitorilor calificaţi în construcţie, turism, servicii hoteliere, tehnologia prelucrării materialelor, industria textilă. În acelaşi timp, competenţele tinerilor specialişti nu satisfac cerinţele angajatorilor. Această constatare este valabilă atât pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ profesional tehnic, cât şi pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior”, a precizat Vitalie Popa, membru al Comisiei de Experţi în cadrul Audierii Publice.

Experţii au adus la cunoştinţă şi faptul că atelierele şcolilor sunt dotate cu tehnică şi echipament învechit şi uzat, iar infrastructura este necorespunzătoare. „Baza tehnico-materială a laboratoarelor instituţiilor de învăţământ nu corespunde deseori proceselor tehnologice reale din entităţile economice. Lipsesc materialele şi literatura de specialitate din instituţii şi biblioteci. Programele de studii sunt învechite. Studenţii nu cunosc limbile moderne, fapt care le scade şansele de angajare. O bună parte din studenţi nu posedă cunoştinţe elementare de informatică”, se atestă în raport.

Comunicare între minister şi companii

Pentru ca oferta educaţională să corespundă cererii din partea pieţei forţei de muncă, specialiştii au identificat recomandări nu doar pentru Ministerul Educaţiei, dar şi pentru autorităţile publice centrale, mediul de afaceri şi pentru cei care îşi caută un loc de muncă.

Cele mai multe dintre propuneri se referă la ajustarea procesului de învăţământ la realităţile economiei şi a necesităţilor angajatorilor, atât prin modificarea programelor de studii, simplificarea acestora, dar mai ales printr-un accent mult mai mare pus pe componenta pregătirii practice a absolvenţilor.

„Stabilirea unui dialog sau platforme de comunicare între companii şi sistemul de educaţie, ceea ce va permite adaptarea continuă a programelor de studii la cerinţele pieţei muncii. Încurajarea studenţilor prin implicarea în proiecte practice, vizite la companii, ore de voluntariat etc. Includerea practicii din primul an de studiu. Atragerea specialiştilor din cadrul companiilor pentru ore practice cu studenţii. Excluderea din instituţiile de învăţământ a programelor vechi de studii şi ale materialelor din perioada sovietică, flexibilitatea curriculei cu posibilitatea tinerilor de a-şi alege individual disciplinele”, scrie în raport.

Facilităţi fiscale pentru companii

„Se recomandă realizarea practicii de producere cu durată extinsă la finele fiecărui an academic, astfel încât studenţii să acumuleze competenţe practice suficiente pentru integrarea cu succes în câmpul muncii, iar perioada de practică realizată în ultimul an de studii să fie considerată ca şi experienţă de muncă. Pentru eficientizarea procesului de achiziţionare a abilităţilor profesionale se recomandă oferirea facilităţilor fiscale pentru companiile care oferă posibilităţi de stagii practice şi pentru cei care angajează tineri specialişti. Astfel, companiile vor avea o deschidere mai mare faţă de instituţiile educaţionale”, a subliniat Gabriela Damian-Timoşenco, membru al Comisiei de Experţi. 

„Suntem la a doua audiere publică, oferind astfel posibilitatea tuturor persoanelor interesate de subiectul propus la iniţiativa mediului de afaceri, să-şi expună punctul de vedere. Ulterior, concluziile şi recomandările din raportul prezentat astăzi, vor fi transmise tuturor factorilor de decizie”, a precizat Tatiana Lariuşin, economist superior IDIS „Viitorul”.

Reformă începută de Ministerul Educaţiei

Ministerul Educaţiei a demarat un proces amplu de reformare a sistemului de învăţământ secundar profesional. Printre proiectele ambiţioase ale ministerului privind modernizarea învăţământului profesional din ţară se numără şi crearea unei Academii de Meserii. Aceasta va avea sediul în or. Străşeni, acolo unde a fost deja începută construcţia din temelii a instituţiei. Potrivit proiectului, şcoala are la bază, ca şi model, o instituţie similară din Germania - Academia de Meserii Eisenach.