Şcolile din Moldova, focare de boli. Fiecare a 10-a instituţie din Moldova nu corespunde normelor sanitare

14,5% din instituţiile de învăţământ preuniversitare nu corespund normelor igienice. FOTO Alexandru Tarelev

Şcoli fără apeducte şi sisteme de canalizare, cantine care nu corespund normelor sanitare, orare supraîncărcate şi un consum de pâine şi paste făinoase sporit. În rezultat, avem elevi gârboviţi, din cauza mobilierului şcolar necorespunzător vârstei, obosiţi, supraponderali şi diagnosticaţi cu diferite boli gastrice şi respiratorii. Toate acestea statul pare să nu le ia în serios, ţinând cont că situaţia îi este cunoscută de ani de zile.

Specialiştii spun că sărăcia e de vină, iar amenzile sunt simbolice.

Potrivit unui raport pentru anul de studii 2014-2015 elaborat de Centrul Naţional de Sănătate Publică (CNSP), fiecare a zecea instituţie preşcolară şi şcolară din Republica Moldova nu corespunde normelor sanitare. Unele instituţiile de învăţământ nu dispun de sisteme de canalizare şi apeduct, în altele - cantinele şcolare nu au vesela necesară, sistem de ventilaţie şi secţii de prelucrare primară a cărnii şi legumelor, iar auditoriile din mai multe şcoli sunt slab iluminate, supraaglomerate şi dotate cu echipament necorespunzător. O altă încălcare ţine de programele şcolare, care sunt supraîncărcate.

Un număr dublu de elevi faţă de normă

În incinta grădiniţei nr. 38 din capitală activează şi Şcoala primară a liceului teoretic „Miguel de Cervantes Saavedra”. În total, clădirea grădiniţei găzduieşte 420 de elevi şi 175 de copii. Părinţii copiilor au depus mai multe plângeri la Primărie şi la instituţiile abilitate pe motiv că încăperile sunt supraaglomerate. „Sunt cinci grupe de copii şi 16 clase de elevi într-o grădiniţă. La amiază, copiii nu pot dormi din cauza gălăgiei elevilor. E foarte strâmt şi aglomerat. Vrem mai mult spaţiu pentru pici. Nu e normal aşa, câte 40 de copii într-o grupă. Clădirea a fost proiectată pentru 340 de copii, dar aici sunt 600”, a menţionat directoarea grădiniţei, Natalia Plugaru, afirmând că Primăria Chişinău a emis o decizie prin care  solicită liceului ca, de la 1 iunie, Şcoala primară să fie transferată în altă parte.

Coridoarele celor trei etaje ale grădineţei sunt destul de înguste. Doi oameni nu încap să coboare scările unul lângă altul, iar în clasă fiecărui copil îi revine câte un metru pătrat de spaţiu. În rest, clasele primare sunt renovate şi dotate cu mobilier nou. „Arătaţi-mi un liceu neaglomerat. Dacă vor să plecăm de aici, atunci lasă statul să ne ofere un alt loc similar sau mai bun. S-a făcut reparaţie din banii şcolii. Unde să plece 420 de elevi? De ce nu se procedează invers? Adică statul să găsească un spaţiu pentru cei 175 de copii, mai ales că în această zonă activează şapte grădiniţe, care ar putea să-i primească. În liceu nu putem să ne instalăm, deoarece o să fie şi mai aglomerat decât aici”, explică învăţătoarea Galina Andruh.

Unele spaţii din coridoarele liceului teoretic „Miguel de Cervantes” din capitală ţin loc de cabinete. FOTO Alexandru Tarlev

Nu-i spaţiu nici la liceu

Directoarea liceului „Miguel de Cervantes”, Rodica Postu, spune că în clădirea liceului nu are cum să mai înveţe încă 420 de copii. „Numărul doritorilor de a studia în liceul nostru este foarte  mare. De aceea, în 1998 am încheiat un contract, prin care am arendat o parte din imobilul grădiniţei nr. 38. Instituţia preşcolară dispune de loc liber. Liceul, însă, nu dispune de încă 16 clase, iar din multe spaţii ale coridoarelor s-au făcut cabinete.  În multe clase avem peste 30 de copii. Cred că e posibil să rezolvăm civilizat. Liceul nu e privat, e de stat”, a opinat Postu.

Şeful secţiei igiena copiilor şi adolescenţilor din cadrul CNSP Chişinău, Iurie Cojocaru, a explicat că edificiul grădiniţei depăşeşte capacitatea proiectului. „Elevii nu au zone de recreere. Sufrageria e improvizată, iar pe timp de iarnă elevii, ca să nimerească la ospătărie, trebuie să iasă afară, ceea ce e o problemă. Cantina elevilor trebuia să fie conformată. Prin decizia Primăriei, Şcoala primară a liceului trebuie să plece de acolo. Nu-s condiţii. Însă mai sunt licee şi şcoli care nu au îndeplinit prevederile prescripţiilor sanitare. Suprasolicitarea instituţiilor preşcolare majorează factorii pentru apariţia bolilor respiratorii virale acute la copii şi maladiilor intestinal acute”, a conchis Cojocaru.

Şcoli care activează fără autorizaţie sanitară

În raportul CNSP Chişinău, întocmit la începutul anului şcolar, scrie că în capitală activează instituţii cu încălcări ale legislaţiei sanitare în vigoare, în lipsa autorizaţiilor sanitare de funcţionare. Totodată, nu se îndeplinesc propunerile prescripţiilor sanitare. În meniuri sunt incluse cantităţi limitate de fructe, legume în perioada vară-toamnă şi a cărnii naturale.

Printre alte probleme în instituţiile instructiv-educative se numără: „Lipsa contractelor pentru petrecerea măsurilor de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, angajarea în câmpul muncii a persoanelor în lipsa examenului medical şi instruirii igienice, lipsa rezervelor de detergenţi şi a substanţelor biodistructive, activitatea cu încălcări a instituţiilor care au trecut la gestionarea autonomă a surselor financiare, amenajarea cu încălcări a cabinetelor de informatică, chimie, atelierelor de instruire, nerespectarea cerinţelor igience la întreţinerea instituţiilor instructiv-educative”, scrie în raport.

„Curat, dar cărăm apă cu mâinile”

Situaţia sanitară din instituţiile de învăţământ din ţară nu diferă cu nimic de cea din capitală. Aceleaşi probleme. De exemplu, gimnaziul din satul Holoşniţa, raionul Soroca, deşi a luat locul trei pe raion ca fiind cea mai bună şcoală pregătită şi amenajată pentru 1 septembrie, nu dispune de sistem de canalizare şi apeduct. Lucrătorii din şcoală trebuie să umple manual rezervoarele robinetelor cu apă.

„Avem sistem de canalizare numai la cantina şcolară, care este dotată cu boiler. Încălzim apă şi înainte de a lua copiii masa umplem rezervoarele. Nu avem altă ieşire din situaţie. Ne-am deprins deja. Am construi şi WC în interiorul şcolii. Este un proiect pentru instalarea sistemului de canalizare şi apeduct în sat, aşa că se preconizează ca peste vreo doi ani să fie finalizat”, zice directoarea gimnaziului, Eugenia Seminciuc.

Programele şcolare, ca şi şcolile - „supraaglomerate”

Specialiştii de la CNSP Soroca subliniază că o problemă majoră care pune în pericol sănătatea elevilor rămâne a fi suprasolicitarea programelor de studii în instituţiile de învăţământ preuniversitar. „În raionul Soroca sunt cinci sate care dispun de apeduct şi canalizare, dar apa în şcoli este pompată cu ajutorul unui motor instalat în fântână. O problemă specifică pentru raionul nostru este cantitatea mare de nitraţi. Apa aceasta poate fi folosită numai la prelucrarea bucatelor. Mai este o problemă majoră: numărul mare de ore pe săptămână şi lipsa relaxării la mijloc de săptămână”, spune specialistul de la Soroca, Tudor Mugureanu.

Potrivit raportului CNSP, în unele instituţii preuniversitare durata recreaţiilor este de 5 minute. „22 de şcoli din ţară (1,7%) continuă să activeze în două schimburi. Totodată, menţionăm că instituţiile de învăţământ preuniversitar au activat cu zi prelungită fără organizarea alimentaţiei”, scrie în raport.

Pe 1 iunie 2015, şcoala primară a liceului va trebui să elibereze localul grădiniţei nr. 38. FOTO Alexandru Tarlev

Mâncăm pâine, că e mai ieftin

Dacă în raionul Călăraşi problema apeductelor şi a sistemelor de canalizare este cât de cât rezolvată, atunci iluminarea proastă a sălilor de clasă şi lipsa utilajelor tehnologice la bucătărie sunt deficienţele cele mai întâlnite. „De xemplu, este un cazan în care se pregăteşte felul întâi, dar nu este pentru felul doi. În procesul tehnologic trebuie să fie toate ustensilele pentru bucătărie, pentru că în funcţie de echipament, pregăteşti meniul copiilor. Problemele mai ţin şi de nefinisarea lucrărilor de reparaţie, trecerea controlului medical de către lucrătorii pedagogici”, conchide Grigore Ciurca, director CNSP Călăraşi.

O altă problemă semnalată de specialişti este consumul sporit de pâine şi paste făinoase. Analiza calităţii alimentaţiei copiilor instituţionalizaţi, în perioada anilor 2011-2014, denotă un consum sporit al pâinii, crupelor, pastelor făinoase, produselor de patiserie şi uleiului de floarea soarelui. „În raţia alimentară se denotă un deficit al produselor de origine animalieră, cât şi a celor de origine vegetală. Alimentaţia neechilibrată a copiilor poate duce la înregistrarea diferitor boli în rândurile lor, una dintre ele fiind obezitatea. Astfel, în perioada anului 2014, 2,5% dintre fete şi 1,9% dintre băieţi, în vârstă de 13 ani, au fost depistaţi în stadiul de obezitate, iar în stadiul care precede obezitatea - 4,6% fete şi 5,2% băieţi”, scrie în raport.

Achiziţionăm fructe şi legume nesigure

„Banii, bată-i norocul. E problema financiară. De 7 lei, cât cheltuie statul pentru alimentaţia unui copil din instituţiile preşcolare şi învăţământ primar, nu poţi să cumperi în fiecare zi carne sau peşte. Pe urmă, nu sunt bucătari calificaţi, care să ştie că pastele trebuie să fie de categorie superioară, nu să le achiziţioneze pe cele mai ieftine”, mai adaugă Ciurca.

Nici în raionul Cantemir „peisajul sanitar” din şcoli nu este mai colorat. Medicul-şef sanitar, Dumitru Vrabie, a comunicat că „situaţia privind calitatea produselor pomi-legumicole, care sunt furnizate în lipsa certificatului de inofensivitate, este alarmantă. Licitaţiile sau aşa numitele „tendere” câştigate de unii agenţi economici se petrec fără participarea serviciului Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice. Alta mai e că, majoritatea copiilor se înmatriculează fără examenul medical complex, care deseori poartă un caracter formal, iar copiii cu grad de invaliditate se înregistrează ca „sănătoşi”. Cabinetele medicale sunt asigurate insuficient cu medicamente, antropometre, cântare electrice medicale”.

Sovieticii au construit aşa şcoli

Şefa Direcţiei sănătatea copiilor din cadrul CNSP, Mariana Tutunaru, menţionează că instituţia întocmeşte procese verbale de evaluare a stării sanitare după găsirea neregulilor în şcoli. „Dacă nu se îndeplineşte, în termen, neajunsul depistat se aplică amendă, doar că ele sunt simbolice. Şcolile nu pot fi închise din cauza neregulilor depistate, deoarece nu au unde să fie transferaţi copiii. Problema financiară se răsfrânge asupra stării sanitare, alimentaţiei. Dacă lucrurile se mai schimbă pozitiv în privinţa canalizării, cantinelor, atunci o problemă acută e mobilierul şcolar necorespunzător vârstei. Copiii merg gheboşi pe drum. Pe locul doi aş situa supraîncărcarea programelor şcolare. Nu au timp pentru relaxare. Sunt supraobosiţi”, a declarat Tutunaru.

Direcţia generală educaţie, tineret şi sport (DGETS) a Consiliului Municipal Chişinău cunoaşte această situaţie şi susţine că se depun eforturi ca să se îmbunătăţească condiţiile din şcoli şi licee. „Clădirile, care au fost date în exploatare încă în perioada sovietică, nu corespund anumitor acte normative. Avem şcoli care nu au cantine, săli de sport, dar nu le putem închide. Încercăm să ieşim din situaţie: acomodăm, adaptăm, facem schimbări de interior. De exemplu, la liceul „Mircea Eliade” nu este sală de sport, însă copiii aleargă afară, în parc. Tot aici nu au cantină şcolară, dar s-a deschis în subsol un bufet. Cât despre supraaglomeraţie, avem şi aşa ceva, dar sunt şi şcoli libere. Cu privire la liceul „Miguel de Cervantes”, vom căuta un alt loc pentru Şcoala primară, deoarece localul grădiniţei nu este pentru şcolari”, afirmă Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, şefa DGETS.

Boli la copii

Atât copiii din instituţiile preşcolare, cât şi cei din instituţiile preuniversitare se îmbolnăvesc cel mai frecvent de bolile aparatului respirator. La preşcolari, pe locul doi se plasează bolile aparatului digestiv, pe locul trei - bolile infecţioase şi pe locul patru - bolile sângelui şi sistemului hematopoietic. La elevi, structura morbidităţii diferă mult de cea a preşcolarilor. Pe al doilea loc se plasează bolile ochilor şi anexelor sale, urmate de bolile sistemului nervos şi ale aparatului digestiv.

Nu corespund normelor sanitare:

15 % instituţii preşcolare

9 % şcoli primare-grădiniţe

14, 5% instituţii de învăţământ preuniversitar

20 % instituţii de învăţământ mediu de specialitate

27 % instituţii de învăţământ superioare

În luna noiembrie 2014, grădiniţa din satul Pituşca, raionul Călăraşi, a fost închisă, după ce opt copii au fost diagnosticaţi cu gastroenterită. Grigore Ciurca, medic-şef al CNSP Călăraşi, a specificat că s-au încălcat regulile de igienă.