Vizita Patriarhului României, la Chişinău - o necesitate istorică

Ioan Ciuntu, un român de la care conaţionalii lui aşteaptă şi alte iniţiative benefice redeşteptării naţionale, între Prut şi Nistru. Fotografii: Cătălin Ovreiu

Într-un moment în care Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil, gândul mă duce la un prelat şi cărturar, din Chişinău, a cărui evoluţie reflectă însăşi treptata desprindere a europenilor, dintre Prut şi Nistru, de o epocă în care limba şi grafia oficială nu erau deloc cea a buneilor lor.

Asta pentru că, sub oblăduirea Patriarhiei Române, în Mitropolia Basarabiei, protoiereul Ioan Ciuntu, teolog şi publicist, paroh al Bisericii “Sfânta Teodora de la Sihla” este un promotor aparte al valorilor naţionale româneşti, dovadă fiind volumul publicat în acest an. 

Şi mă refer la cartea părintelui Ciuntu, intitulată “Aşa cum l-am cunoscut”, cel vizat fiind Grigore Vieru.

În paginile ineditei reconstituiri, a evoluţiei publice a marelui poet, acum devenit o suavă amintire, Ioan Ciuntu îşi surprinde cititorii cu descrierea unor momente până acum necunoscute, din istoria redeşteptării naţionale, care continuă şi azi, între Prut şi Nistru. 

Şi una din clipele reconstituite cu grijă este cea petrecută pe 19 decembrie 1992, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, când a fost semnat Actul de reactivare a Mitropoliei Basarabiei, la care Grigore Vieru a fost prezent semnând alături de alţi parlamentari, din Chişinău. 

Interesant detaliu! 

Deci, când există conştiinţă naţională şi voinţă politică adecvată, parlamentari din Chişinău vin în Capitala tuturor românilor şi acţionează conform idealului naţional. 

La acel moment, poetul Vieru afirma: 

- Părinte, am făcut un lucru bun, important, poate nici nu realizăm acum cât de important. Dar pe cât de mare e această lucrare, pe atât de mare ar putea fi împotrivirea celor care urăsc neamul nostru. Nu ne va fi uşor. 

Inedit a fost răspunsul protoiereului mitrofor Ioan Ciuntu: 

- Sunt de acord, maestre. Şi veneticii, şi unii localnici vor continua să trăiască cu vechea mentalitate. Cel care-şi scrânteşte un picior nu se tămăduieşte peste noapte, darmite cel afectat de-o jumătate de secol de morbul bolşevismului. Totuşi, trăim cu nădejdea în Domnul. Cu paşi mărunţi, dar cu credinţă mare, puţini la număr, dar neclintiţi în cuget şi în simţire, vom ajunge la împlinirea idealului nostru naţional. 

Mai mult, despre acea clipă şi prezenţa lui Grigore Vieru la semnarea actului menţionat, după cum depune mărturie părintele Ciuntu, însuşi Preafericitul Teoctist, regretatul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române afirma:

- A fost întotdeauna o mare bucurie şi o aleasă cinstire să-i ascult gândul curat românesc, credinţa că Mitropolia Basarabiei va rămâne în vecii vecilor... 

Protoiereul Ioan Ciuntu vorbea atunci de menţinerea, fie şi parţială, a vechii mentalităţi. 

Părintele Ioan Ciuntu prezentând istoricul Bisericii "Sfânta Teodora de la Sihla".

Dar la est de Republica Moldova, în Ucraina, doar 40% dintre cei recent intervievaţi, la un sondaj dat zilele trecute publicităţii, mai au nostalgii răsăritene. 

În schimb, 60% dintre ucraineni vor să fie egalii cetăţenilor Uniunii Europene, fiind sătui de modul în care legislatorii de la Moscova impun, în domeniul schimburilor economice, măsuri evident totalitare, în favoarea federaţiei conduse de la Kremlin. 

Exact peste 10 zile, Consiliul Uniunii Europene, considerat şi Consiliul de Miniştri al U.E., va lua decizia finală privind ce se va întâmpla la Vilnius. 

Dacă preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici nu o amnistiază pe Iulia Timoşenko, atunci este foarte probabil ca la Bruxelles să se aştepte ca la Kiev să vină un alt preşedinte, după alegerile prezidenţiale, pentru ca Ucraina să primească un semnal verde, încă neratat la Vilnius. 

Arcadă a bisericii unde paroh este protoiereul Ioan Ciuntu. 

Republica Moldova nu are o asemenea stavilă, dar, după reuniunea de la Vilnius, protoiereul Ioan Ciuntu ar putea poposi, din nou, la Palatul Patriarhiei, însoţindu-l pe Înalt Prea Sfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, pentru a susţine, cu aceeaşi înflăcărare, dovedită în cartea sa despre Grigore Vieru, necesitatea unei vizite istorice a Patriarhului României la Chişinău, în anul următor. 

O asemenea iniţiativă, sugerată şi de alte voci importante, dintre Prut şi Nistru, ţine de împlinirea idealului naţional. 

Iar părintele Ioan Ciuntu, prin credinţa şi dinamismul care îi caracterizează existenţa poate contribui substanţial la acest viitor moment istoric. 

Teologul şi publicistul Ioan Ciuntu, alături de oaspeţii săi din Bucureşti, conduşi de Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. 

Doar prin evoluţia lui a demonstrat, cel puţin până acum, că pentru domnia sa nu există...nu se poate.