Verdictul Curţii Constituţionale: demiterea miniştrilor liberali Anatol Şalaru şi Mihai Moldovanu este ilegală
0Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale amendamentele la legea cu privire la Guvern care prevedea că premierul interimar poate face propuneri de remaniere, iar Evecutivul are dreptul de iniţiativă legislativă pe durata interimatului.
Curtea Constituţională a decis astăzi că miniştrii liberali Anatol Şalaru şi Mihai Moldovanu, la fel ca şi şeful Moldsilva Ion Cebanu, au fost demişi ilegal. Înalta Curte a anulat decretele preşedintelui Nicolae Timofti de 16 mai.
„Curtea a constatat că prim-ministrul interimar are un statut provizoriu, prin instituirea interimatului urmărindu-se asigurarea continuităţii exercitării atribuţiilor prim-ministrului, care, în virtutea caracterului lor special, nu permit intermitenţe. Pentru exercitarea funcţiei de prim-ministru el însă nu are mandatul Parlamentului şi nu parcurge procedurile numirii în funcţie inerente unui prim-ministru titular. Astfel, dispoziţiile constituţionale enunţate exclud egalarea mandatului de prim-ministru cu interimatul acestei funcţii, prin care se asigură continuitatea exercitării atribuţiilor prim-ministrului, dar nu se pune începutul unui mandat deplin de prim-ministru“, se spune în hotărâre.
"Decizia este foarte stranie, iar rapiditatea cu care a fost pusă pe rol această sesizare ridică anumite semne de întrebare", a declarat ministrul în exerciţiu al Justiţiei, Oleg Efrim.
"Era inimaginabil ca un guvern demisionar să aibă aceleaşi puteri ca unul plenar. E clar că a fost o uzurpare a puterii de stat. Un guvern demisionar poate adopta decizii doar în caz de catastrofe şi calamităţi naturale", a fost reacţia lui Valeriu Munteanu, unul dintre autorii sesizării.
UPDATE : Printr-o declaraţie oficială, PLDM a menţionat că prin decizia sa, curtea îndepărtează şi mai mult premizele de racordare a actului de guvernare la interesele cetăţenilor şi de depăşire a actualei crize politice. Astfel, Curtea Constituţională încearcă să se substituie actul de guvernare, devenind un instrument de partizanat al unor grupuri de interese distincte care afectează baza statului de drept.