Stratfor: Rusia şi China vor să controleze internetul
0Rusia şi China vor face un front comun pentru a contesta viziunea pe care o au occidentalii asupra internetului. Eforturile lor de a modifica fundamental controlul asupra internetului cel mai probabil vor eşua, dar Moscova şi Beijingul vor putea să-şi extindă controlul guvernamental asupra reţelelor interne de internet.
Condiţiile economice actuale vor forţa Moscova şi Beijingul să menţină o politică agresivă de securitate a propriilor reţele de internet, se arată într-o analiză Stratfor.
Legea localizării datelor în Rusia este doar o parte a efortului Kremlinului de a modela standardele şi regulile internetului. Atât Rusia cât şi China vor să controloze modul în care ne raportăm la spaţiul virtual.
Un nou intrument în mâna Rusiei
Stratfor aminteşte că legea cu privire la localizarea datelor pe Internet, care intră în vigoare pe 1 septembrie, cere explicit companiilor stocheze informaţiile din spaţiul virtual ale cetăţenilor ruşi pe servere aflate fizic în Rusia. „Companiilor precum Google, Facebook sau Twitter li s-a cerut să-şi mute sau să-şi construiască centre de date în Rusia, daca vor să aibă afaceri în această ţară. În caz contrar, utilizatorilor ruşi li se va bloca accesul la site-urile acestor companii. Industria tehnologică din străinătate şi activiştii civici s-au opus legii semnate de preşedintele rus Vladimir Putin. Legea oferă Rusiei un nou instrument pentru a controla fluxul de informaţii în cadrul graniţelor sale. Astfel se diminuează şi posibilitatea unei disidenţe care ar afecta conducerea de la Kremlin”, notează Stratfor. Mai mult decât atât, Moscova doreşte să monitorizeze îndeaproape fluxul de informaţii care intră şi iese din Rusia, pentru a-şi proteja spaţiul virtual de ameninţările externe care pot proveni atât de la alte state cât şi de la entităţi din sectorul privat.
China vrea un model centralizat de guvernare a internetului
Legea reprezintă un microcosmos al efortului global întreprins de Kremlin pentru a modela standardele, regulile, arhitectura şi dezvoltarea viitoare a internetului. Potrivit Stratfor, Rusia şi China sunt cele mai notabile ţări care doresc să conteste modelul de descentralizare actual al guvernării internetului, preferând un model ceva mai centralizat şi controlat. „Stadiul actual al spaţiului virtual global este un obstacol în calea schimbării dorite, dar China şi Rusia sunt capabile, într-o oarecare măsură să-şi impună politicile la nivel mondial. Actuală problemă se învârte în jurul unei viziuni polarizate asupra guvernării internetului. Există un model multilateral unde guvernul fiecărei ţări dictează regulile şi un model, cu o deschidere mai largă, unde toţi participanţii au un statul egal”, relatează Stratfor.
Guvernarea internetului
Guvernarea internetului este definită în sens larg ca un proces care afectează modul în care este gestionat internetul. „Internetul este o colecţie de reţele din întreaga lume, care sunt interconectate în mod voluntar, folosind un anumit grad de standardizare şi politicile comune. Nicio entitate nu dictează sau impune modul de extindere al internetului sau care este tehnologia care stă la bază ori ce reguli să existe în privinţa utilizării reţelei globale. Din momentul în care internetul a început să se extindă rapid şi valoarea sa globală s-a mărit. Acest lucru a forţat guvernele naţionale fie să accepte statutul internaţional de guvernare a internetului sau să încerce să formeze propriile politici la nivel intern, riscând să regreseze economic. Desigur, menţinerea unor reţele separate de internet este o practică comună a statelor, în special în domeniul securităţii. Cu toate acestea, politicile la nivel naţional de non-participare, practicate în mare parte de Coreea de Nord, privează industria unei ţări de oportunităţile economice pe care le poate oferi internetul”, subliniază Stratfor.
SUA domină arhitectura internetului
Arhitectura internetului şi modul în care aceasta este reglementată sunt încă înrădăcinate în ţara sa de origine, Statele Unite ale Americii. Stratfor aminteşte că tehnologiile şi industria occidentală, în special din Statele Unite ale Americii, domină arhitectura actuală a internetului. „Mai mult decât atât, guvernul SUA a proiectat un model de guvernare şi păstrează o anumită influenţă asupra unor funcţii mai mici, dar importante, cum ar fi gestionarea adreselor de reţea care definesc standardele acceptate de comunitatea utilizatorilor de internet. Cu toate acestea, această responsabilitate se află în plin proces de trecere din jurisdicţia statului în sfera privată”, notează Stratfor.
Din punctul de vedere al utilizatorilor de internet, lumea virtuală nu se reduce la graniţele geografice şi politice, dar se bazează pe o infrastructură fizică inseparabilă de geografie. Prin urmare, fiecare ţară adoptă o politică internă şi externă care încorporează politicile globale, care influenţează activitatea utilizatorilor şi terţilor interesaţi în mod direct de Internet. Stratforul consideră că geopolitica este în mod natural inclusă în evoluţia acestor politici.
Rusia şi China - ciclopi internaţionali
„Nu este de mirare că Rusia şi China promovează un model de control al internetului care reflectă situaţia lor geopolitică şi oglindeşte filosofia abordată în cadrul relaţiilor internaţionale în diverse domenii. De exemplu, aşa cum statutul de membru al celor două ţări la Organizaţia de Cooperare de la Shanghai (SCO) şi la grupul BRICS (din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), are rolul de a contracara puterea economică, politică şi militară a SUA, aşa şi viziunile lor similare faţă de guvernarea internetului au rolul de a contesta ceea ce ele percep ca fiind un monopol asupra internetului din partea SUA care, de asemenea, intră în conflict direct cu interesele lor naţionale”, explică Stratfor.
În prezent, Moscova şi Beijingul fac presiuni pentru a impune standarde globale care se potrivesc mai bine nevoilor lor geopolitice, folosind securitatea reţelei ca un impuls şi pretext pentru schimbare şi pentru o mai mare autoritate în materie de guvernanţă pe Internet.
Stratfor evocă faptul că abordarea Washingtonului faţă de securitatea reţelelor implică atât agenţii guvernamentale care lucrează între ele cât şi diferite entităţi din sectorul privat. Acest efort comun îmbunătăţeşte apărarea cibernetică în SUA. În schimb, abordarea Rusiei s-a concentrat pe întărirea controlul guvernului asupra fluxurilor de informaţii existente pe teritoriul său.
Kremlinul se întăreşte
Legea localizării datelor pe internet este cea mai recentă încercare a Kremlin de a răspunde nevoilor sale de securitate. „Legea a stârnit o opoziţie semnificativă în Rusia, în special din partea companiilor de tehnologie străine care invocau ca principal contra-argument costurile financiare ridicate, dar şi din partea activiştilor care se tem că legea este o modalitate de a cenzura conţinutul de pe Internet. Kremlinul a ameliorat unele dintre aceste reacţii. Astfel la începutul lunii august, guvernul a modificat definiţia datelor cu caracter personal, şi a asigurat Twitter că informaţiile pe care le obţine de la utilizatorii săi nu sunt considerate date cu caracter personal”, subliniază Stratfor.
Opoziţia creată nu va împiedica punerea în aplicare a legii. Cu toate acestea, Stratfor consideră că aceste capitulaţii ale Kremlinului ilustrează provocările pe care modelul actual de guvernare al internet le ridică pentru guvernele care doresc un control mai mare asupra politicilor de securitate a reţelelor naţionale. „În ianuarie, Rusia şi alte cinci membri SCO, China, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan au prezentat un document la Naţiunile Unite intitulat ”Codul internaţional de conduită pentru securitatea informaţiilor” pentru a fi dezbătut în cadrul Adunării Generale a ONU. Documentul a încercat să definească rolul statului în domeniul tehnologiei informaţiei şi a subliniat un model interguvernamental de guvernare a internetului. A existat, de asemenea, o revizuire minoră faţă de documentul iniţial prezentat de Rusia, China, Tadjikistan şi Uzbekistan în septembrie 2011”, precizează Stratfor.
Îngrijorarea globală cu privire la preocupările de securitate a reţelelor au consolidat argumentul Rusiei pentru guvernarea multilaterală a internetului. Informaţiile revelatoare din documente clasificate publicate de fostul angajat al Agenţiei Naţională de Securitate din SUA Edward Snowden au subliniat amploarea spionajului american la nivel mondial.
China a adoptat deja măsuri mult mai stricte decât Rusia
Având în vedere scurgerile de informaţii, China a început să pună în aplicare propriile legi de securitate împreună cu alte politici naţionale de securitate care acoperă un domeniu de aplicare mult mai larg decât dreptul de localizare a datelor, inclusiv aplicarea conceptului de suveranitate în legislaţie faţă de reţeaua internă de internet şi interzicerea tehnologiilor străine în unele cazuri pentru anumite sectoare din economie. Stratfor subliniază că China a adoptat deja măsuri mult mai stricte decât Rusia în ceea ce priveşte cenzura şi controlul guvernului asupra internetului. „Deoarece Rusia şi China încearcă să impună puncte de vedere similare de guvernare a internetului, parteneriatul lor în ceea ce priveşte securitatea reţelelor le oferă mai mult potenţial şi influenţă asupra politicii globale promovate de SUA. În timpul vizitei preşedintelui chinez Xi Jinping la Moscova, Xi şi Putin au semnat un angajament ca guvernele lor să nu se atace la nivel cibernetic. Cu toate acestea, cooperarea eficientă în cadrul acordului nu este la fel de importantă ca şi dorinţele lor comune de control guvernamental al internetului şi capacitatea lor de a susţine obiectivele comune în acestă sferă”, notează Stratfor.
Posibile modificări
Eforturile Rusiei şi Chinei de a modifica fundamental modelul de guvernare actual al internetului, cel mai probabil, nu va reuşi în viitorul apropiat. Stratfor consideră că în viitor opoziţia faţă de orice politică de securitate a reţelei interne ar putea afecta, de asemenea, astfel de măsuri. „China deja a renunţat la o parte din politici sale, în ultimul an, cum ar fi forţarea instituţiile bancare să renunţe la tehnologii străine. Dar solicitarea acestora pentru guvernarea multilaterală şi controlul guvernamental este posibil să aibă într-o anumită măsură succes. Încercarea Chinei de a rezista influenţei occidentale va continua cu siguranţă. Această strategie este legată de ambiţiile economice ale Beijingului de a se extinde în diverse industrii. Rusia va simţi probabil o nevoie tot mai mare de a controla fluxul de informaţii prin intermediul reţelelor aflate pe teritoriul său, deoarece se pregăteşte pentru potenţiale tensiuni populare, având în vedere declinul economic abrupt cu care se confruntă. Probleme globale legate de securitatea reţelei vor oferi în continuare ambelor ţări un pretext consistent pentru a încerca să-şi impună voinţa”, concluzionează Stratfor.