Problemele economice ale Transnistriei înseamnă anularea drumului european pentru Republica Moldova

Transnistria traversează o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic. Mari întreprinderi din regiune sunt ameninţate cu falimentul, se pregătesc concedieri masive, autorităţile locale sunt incapabile să încaseze destui bani pentru a-şi achita datoriile.

Fără sprijinul Rusiei, pensiile din Transnistria nu ar putea fi achitate. Societatea transnistreană se găseşte într-un profund dezechilibru: pentru fiecare angajat contribuabil există un pensionar. În condiţiile în care spectrul unui şomaj masiv ameninţă piaţa locurilor de muncă din stânga Nistrului este extrem de posibil ca acest dezechilibru să se accentueze şi mai mult. Un proiect de lege avansat de Evgheni Şevciuk vine să confirme starea dificilă din Transnistria: autorităţile de la Tiraspol ar urma să preia întreprinderile în pericol de faliment, preţurile la alimente ar fi controlate de stat.

Transnistria şi-a pierdut pieţele tradiţionale din Ucraina şi spaţiul CSI din cauza conflictului care afectează regiunile Doneţk şi Lugansk. Moscova promite sprijin pentru autorităţile de la Tiraspol de multă vreme – însă tot de multă vreme acest sprijin nu mai soseşte la nivelul la care este necesar. Nu mai vrea sau nu mai poate Moscova să sprijine Transnistria? Răspunsul la această întrebare ar putea dezlega mai multe necunoscute din viitor.

Dificultăţile economice prin care trece regiunea transnistreană nu ar trebui să bucure pe nimeni la Chişinău, ci dimpotrivă. Nominal, regiunea transnistreană face parte din Republica Moldova. Din punctul de vedere al dreptului internaţional locuitorii din stânga Nistrului trebuie să fie protejaţi de autorităţile de la Chişinău. Iar Moscova stă cu ochii pe reacţiile autorităţilor de la Chişinău.

Însă Guvernul Republicii Moldova nu are prea multe instrumente la îndemână pentru a trata problemele economice transnistrene. Proiectul de buget avansat de premierul Chiril Gaburici nu are nici un fel de prevederi de fonduri care să poată susţine criza economică din stânga Nistrului - şi nici nu prea există surse suplimentare de finanţare în această direcţie. Ba chiar dimpotrivă, Guvernul de la Chişinău caută febril surse de finanţare externe pentru a petici un buget cosmetizat la maxim. După experienţele din anii trecuţi şi scandalul nerezolvat al devalizării băncilor de la Chişinău, finanţatorii externi sunt extrem de precauţi când vine vorba de dat bani Republicii Moldova. Este greu de imaginat că vreunul din finanţatorii internaţionali îşi va deschide cu generozitate conturile pentru a finanţa evitarea unui colaps economic în Transnistria.

Nu în ultimul rând apare întrebarea: vor autorităţile de la Tiraspol să primească sprijin financiar de la structuri occidentale? Mai mult ca sigur că vor exista o sumedenie de condiţii din partea autorităţilor de la Tiraspol care nu vor accepta în ruptul capului ca banii să treacă pe la Chişinău – iar finanţatorii internaţionali din Occident nu prea au obiceiul să negocieze cu autorităţile nerecunoscute.

Situaţia pare fără ieşire pentru Guvernul de la Chişinău. Pe de o parte nu poate ignora pericolul unui colaps economic major în Transnistria – fie şi pentru simplul motiv că o astfel de criză se poate răspândi cu repeziciune în dreapta Nistrului. Dacă Chişinăul ar închide ochii faţă de problemele din Transnistria, mesajul mediatic de la Moscova ar specula imediat acest lucru ca pe o abandonare a regiunii. O implicare a Chişinăului în problemele economice din stânga Nistrului se loveşte de obstacole majore: eventualele condiţii ale autorităţilor de la Tiraspol şi incapacitatea financiară de a susţine o astfel de implicare. Mai presus de toate, abandonarea reformelor solicitate din ce în ce mai insistent de partenerii europeni în favoarea implicării în Transnistria ar însemna abandonarea a ceea ce se numeşte ”parcursul european”. Dilema transnistreană continuă să-şi producă efectele: blocarea Republicii Moldova într-o situaţie fără ieşire.