Principala problemă a iniţiativei de trecere la sistemul de vot uninominal este iniţiatorul

Principala problemă a iniţiativei de trecere la sistemul de vot uninominal este iniţiatorul

FOTO pdm.md

Pe 13 martie 2017, deputaţii Partidului Democrat au înregistrat în Parlament iniţiativa legislativă care prevede trecerea la sistemul electoral prin vot majoritar pe circumscripţii uninominale. Potrivit proiectului, urmează să fie constituite 101 circumscripţii electorale în care va fi ales câte un deputat în Legislativul ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

De la momentul lansării şi înregistrării, iniţiativa a stârnit reacţii neunivoce serioase care semnalează apariţia a încă unei fisuri în societatea moldovenească şi aşa profund divizată sau a încă unui criteriu de antagonizare a spiritelor, de acum înainte. De ce se întâmplă aşa şi ce e de făcut, dacă este de făcut ceva?

Un singur deranj: iniţiatorul iniţiativei

Percepţia de deranj pe care a produs-o iniţiativa vine, în linii mari, nu de la avantajele şi dezavantajele sistemului propriu-zis, ci de la modalitatea în care acesta este propus spre adoptare şi care, la rândul său, poate produce deranjuri şi mai mari coeziunii sociale din Republica Moldova de care, la rândul său, depinde nu doar reuşita noului sistem electoral, ci şi soarta multor proiecte importante de nivel naţional, procesul de reformare a vieţii sociale şi de integrare europeană a ţării fiind doar câteva dintre exemple. Poate de aceea Comisia de la Veneţia a formulat deja recomandarea de a obţine un consens larg în procesul de discutare şi adoptare a iniţiativei PDM, încă înainte de a i se fi transmis proiectul respectiv de lege spre examinare.

De fapt, din tot complexul de elemente din care se constituie modalitatea de iniţiere a înlocuirii sistemului electoral, pentru o mare parte de actori politic, dar şi de categorii sociale şi persoane aparte, deranjant pare să fie unul singur: însuşi iniţiatorul – Partidul Democrat din Moldova. Este de presupus că reacţia la aceeaşi iniţiativă, dar lansată de către altă entitate politică sau apolitică, ar fi fost cu totul alta, cum atât mai mult cu cât unii actori politici şi-au anunţat anterior simpatia faţă de sistemul majoritar, dar şi o mare parte din societate pare să agreeze, conform sondajelor, această modalitate de formare a puterii legislative în stat.  

Suspectat de nesincerităţi

Per ansamblu, PDM este suspectat de mari nesincerităţi în raport cu scopurile pe care anunţă că le urmăreşte promovând această iniţiativă. Suspiciunile respective par să fie suficient de rezonabile, dacă e să ţinem cont de comportamentul de până acum al formaţiunii în anumite domenii cheie. Această substituire de scopuri, anunţate şi urmărite de facto, trezeşte îngrijorare, frustrare sau chiar frică în rândul anumitor grupuri politice şi categorii sociale.

Care sunt suspiciunile? PDM declară că noul sistem electoral vine să reseteze clasa politică, s-o cureţe, s-o înnoiască, pentru că aceasta nu şi-a demonstrat maturitatea pe tot parcursul istoriei tânărului stat moldovenesc, nefiind în stare să contribuie la materializarea aspiraţiilor societăţii pentru o viaţă mai prosperă şi mai protejată de către legile şi instituţiile statului. În particular, acestor scopuri urmează să răspundă noile mecanisme care sunt chemate, prin noul proiect, să asigure mai puţină corupţie şi mai multă integritate în rândul aleşilor poporului, mai puţin traseism politic, mai puţin interes politico-partinic, de grup sau personal şi mai mult devotament intereselor naţionale şi ale cetăţeanului simplu.

Însă anume PDM este suspectat astăzi că încurajează traseismul politic la toate nivelele şi că, în calitate de principalul partid de guvernământ, nu are suficiente capacităţi sau/şi voinţă politică pentru combaterea corupţiei şi consolidarea justiţiei. Este o suspiciune căreia trebuie să-i facă faţă orice partid de guvernământ, în toate timpurile şi în toate condiţiile, cu atât mai mult când acesta şi-a dobândit statutul respectiv, preponderent, nu în rezultatul alegerilor, ci al aceluiaşi traseism, de exemplu.

Rezultate contrare aşteptărilor?

În acest sens, în pofida scopurilor declarate, principalele suspiciuni faţă de iniţiatorul sistemului majoritar-uninominal par să fie următoarele:

1. Pornind de la practica despre care se spune că este răspândită în campaniile electorale moldoveneşti, alegătorii vor fi şi mai mult „cumpăraţi”, direct, de către candidaţii din rândul „baronilor locali” de care aceştia depind foarte mult sau, indirect, de către partidele interesate în victoria unui anumit candidat într-o anumită circumscripţie.

2. Vor fi „cumpăraţi” deputaţii deja aleşi în circumscripţii uninominale cu aceleaşi rezultate cu care se spune că sunt „cumpăraţi” „aleşii poporului” în cadrul sistemului electoral în vigoare: fortificarea intereselor unor anumite formaţiuni politice cu îndepărtarea proporţională de interesele cetăţeanului şi alegătorului. Cel puţin parţial, această temere a fost demonstrată în cazul a două legislaturi a Adunării Populare a UTA Găgăuzia, mulţi dintre deputaţii căreia, după ce au fost aleşi în calitate de candidaţi independenţi în circumscripţii uninominale, au trecut în tabăra PDM care, peste noapte, s-a pomenit cu majorităţi parlamentare şi cu principalele funcţii de conducere în Legislativul regional.

Medicul care tratează bolile pe care le provoacă

Un proces electoral prejudiciat în acest fel, eventual, şi mai mult decât până acum, nu are drept rezultat mai multă democraţie şi mai multă funcţionalitate a autorităţilor statului, în particular a Parlamentului şi a institutului deputatului. Respectiv, trebuie de văzut dacă merită a fi schimbat sistemul, dar şi care sunt scopurile reale ale acestei schimbări?

PDM este suspectat de către oponenţii săi că va utiliza (va continua să utilizeze?) mecanismele noului sistem electoral în interesele sale şi de aceea îl promovează cu multă insistenţă şi cu multe resurse. În particular, PDM este învinuit că ar promova schimbarea sistemului pentru a se menţine şi a-şi fortifica prezenţa la guvernare pentru anii viitori. Potrivit oponenţilor, PDM a ales această cale de a-şi realiza scopurile pentru că nu şi le poate atinge în condiţiile sistemului actual, proporţional, din cauza raitingului scăzut în sondaje al partidului în ansamblu, dar şi a anti-raitingului pe care îl are liderul formaţiunii Vlad Plahotniuc, tot el iniţiatorul primar al proiectului de înlocuire a sistemului electoral.

Critica criticilor

Aici criticii PDM pot avea dreptate, însă doar parţial. Nu poţi învinui un oponent politic pentru faptul că doreşte să se menţină la putere şi face totul pentru aceasta atâta timp cât scopul tuturor partidelor şi tuturor politicienilor, în toate timpurile, este accederea la putere şi menţinerea la guvernare cât mai îndelungat şi cât mai puternic posibil şi atâta timp cât aceasta se produce pe căi legale. Se pare că oponenţii comit aceeaşi substituire de noţiuni, de care învinuiesc PDM-ul, ceea ce este în defavoarea lor în raport cu sprijinul pe care îl solicită societăţii pentru respingerea iniţiativei democraţilor.

Chiar şi oponenţii ar trebui să recunoască ingeniozitatea cu care PDM, cu raiting scăzut şi anti-raiting, a ales să-şi promoveze scopurile care i se incriminează, utilizând şi deja alimentând puternic pentru aceasta vrerea declarată de populaţie, prin sondaje, de a-şi alege „propriii” deputaţi în circumscripţii uninominale.

S-ar putea ca mulţi dintre alegătorii simpli să nu vadă atât de clar, ca şi politicienii din opoziţie, legătura directă dintre scopurile PDM, sistemul uninominal în calitate de cale pentru atingerea acestora şi pericolul pentru bazele democratice ale ţării pe care aceştia îl invocă. O situaţie nestandard cere de la politicienii din opoziţie soluţii nestandard, nu mai puţin ingenioase şi cu priză la public decât cele puse în aplicare deja de PDM. Dar care, deocamdată, întârzie. Cel puţin, tactica refuzului de a participa la dezbaterile pe marginea iniţiativei PD-iste, pare să fie insuficientă pentru a conta pe rezultate reale în combaterea acesteia.

Consensul vital: real sau ireal?

Aşa sau altfel, pe moment, PDM este asociat de către oponenţii săi politici cu medicul care tratează maladiile pe care tot el le provoacă. Pentru a combate această apreciere, democraţii trebuie să dea dovada sincerităţii scopurilor declarate privind resetarea clasei politice, sporirea capacităţilor şi integrităţii acesteia, inclusiv prin curmarea traseismului politic, combaterea corupţiei, fortificarea justiţiei etc. Cum anume să dea această dovadă, aşa ca ea să fie credibilă şi convingătoare, este greu de spus, ţinându-se cont de reproşurile grele anunţate mai sus care i se adresează. Însă este clar că toate acestea trebuie făcute acum, în paralel cu procesul de dezbatere şi adoptare a noii iniţiative, ca o condiţie obligatorie pentru legiferarea acesteia.

Fără dovada respectivă, adusă acum, este aproape imposibilă atingerea unui consens larg în adoptarea şi implementarea sistemului uninominal. Iar fără acest consens, eventuala implementare a noului sistem electoral va constitui doar victoria politică a unui (unor) actor politic asupra altui (altor) actor politic, neavând nimic în comun cu scopurile declarate de resetare a clasei politice care să vrea şi să fie capabilă a contribui la realizarea aspiraţiilor societăţii pentru mai bine.

Valeriu Vasilică, IPN 

citeste totul despre: