Partidele din Republica Moldova şi-au scos în vitrină candidaţii la preşedinţie

Moldovenii decid, în 30 octombrie, cine va ocupa fotoliul de preşedinte al Republicii Moldova. Două tabere distincte au fost deja conturate: una înclină spre Rusia, cealaltă, către Europa.

Numele principalilor candidaţi la cea mai importantă funcţie în stat au fost făcute publice miercuri, 31 august. 

Nominalizările de miercuri nu au luat prin surprindere electoratul, numele candidaţilor fiind de ceva vreme intens mediatizate în spaţiul public. Moldovenii au o sarcină grea: să traseze calea – proeuropeană sau prorusă – pentru următorii patru ani. Şi au de unde alege: de la candidaţi care promovează ideea Unirii Republicii Moldova cu România şi „scoaterea statului din captivitate“ până la cei care vor legi care să interzică studierea istoriei românilor în şcoli şi orice fel de propagandă proeuropeană. 

Şase candidaţi, şase oferte electorale. Dodon propune interzicerea unionismului

Din partea socialiştilor, a fost desemnat Igor Dodon, în opinia căruia principalele obiective ale viitorului preşedinte sunt, pe puncte: interzicerea unionismului prin lege, înlocuirea istoriei românilor cu istoria Moldovei în instituţiile de învăţământ, promovarea limbii moldoveneşti, consolidarea statalităţii, garantarea neutralităţii, alipirea Transnistriei de Moldova şi stoparea declinului economic.

Socialistul de 41 de ani a fost, în perioada 2006-2009, când la conducerea ţării se aflau comuniştii lui Voronin, ministru al Economiei. Dodon a migrat de la Partidul Comunist al la cel al Socialiştilor din Republica Moldova, al cărui preşedinte este începând cu decembrie 2011.

Partidul lui Usatîi propune un traseist

Candidat din partea Partidului Nostru, formaţiune patronată de controversatul om politic şi primar al oraşului Bălţi Renato Usatîi, jurnalistul Dmitrii Ciubaşenco (53 de ani) promite „provocarea alegerilor anticipate şi scoaterea statului din captivitate“. Toate acestea, în condiţiile în care acesta nu face, de fapt, parte din partid. Dar nu este prima cursă electorală în care s-a angajat jurnalistul. În 2009, el a candidat la parlamentare pe listele Partidului Liberal Democrat al lui Vlad Filat, iar la anticipatele din 2010, pe listele Partidului Umanist.

Maia Sandu luptă cu corupţia

Maia Sandu, preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), porneşte în campanie cu certitudinea că moldovenii sunt „obosiţi de hoţie şi de corupţie“ şi pledează pentru curăţarea clasei politice şi recâştigarea independenţei Republicii Moldova, ţară care „a căzut în mâinile unei clase politice corupte şi nocive“. De profesie economist, Sandu (44 de ani) a fost consilier al directorului executiv al Băncii Moldiale, iar între 2012 – 2015 a fost ministrul Educaţiei.

Ghimpu vrea Unire

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu (64 de ani), porneşte la drumul electoral cu un singur gând: Unirea Republicii Moldova cu România. Timp de un an (între 2009 şi 2010), a asigurat interimatul funcţiei de preşedinte al ţării. A fost deputat în primul Parlament, în perioada 1990-1998, iar alegerile parlamentare din 2009 l-au readus în Parlament.

Andrei Năstase caută miliardul

Preşedintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase (41 de ani), susţine că reprezintă o clasă politică nouă, care are ca scop scoaterea statului din captivitate. Totodată, el insistă pe o anchetă internaţională pentru elucidarea celebrului jaf al miliardului de dolari. De meserie procuror, el a activat în calitate de vicedirector al Întreprinderii Mixte Moldo-Germane.  

Fostul prim-ministru vrea să fie preşedinte

Candidatul Partidului Popular European din Moldova (PPEM), preşedintele fracţiunii Iurie Leancă, susţine aderarea ţării la Uniunea Europeană. Iurie Leancă a început deja un turneu prin capitalele europene, prin care încearcă să aducă Moldova mai aproape de liderii europeni. Are 52 de ani şi a lucrat, pe rând, în cadrul MAE, Ascom şi OSCE. Între 2013 şi 2014, a deţinut funcţia de prim-ministrul al Moldovei.

Marian Lupu vrea să instaureze echilibrul 

Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, consideră că nominalizarea lui Marian Lupu din partea Partidului Democrat a fost o „decizie logică, firească“ şi speră ca Lupu să aducă un echilibru între vest şi est. Traseul lui Lupu a fost unul sinuos. Din simpatizant al comuniştilor lui Voronin a ajuns în Partidul Democrat în 2009, aproximativ în acelaşi timp cu oligarhul Vlad Plahotniuc. De altfel, s-a vehiculat ideea că Plahotniuc l-ar fi convins pe proaspătul candidat la Preşedinţie să-şi schimbe opţiunea politică. 

Jos oligarhii! – leitmotivul campaniei electorale

Campania electorală va deborda de mesaje îndreptate împotriva oligarhilor, este de părere analistul politic „Expert-Grup“ Dionis Cenuşă. În opinia sa, Maia Sandu şi Andrei Năstase vor concura pentru acelaşi segment electoral, diferenţa dintre cei doi fiind faptul că Năstase este mai emotiv, iar Maia Sandu, mai pragmatică. „Amândoi fac parte, însă, din categoria de populişti. Iar socialistul Igor Dodon este cel mai puternic candidat, mesajul său prorus fiind deja întipărit în conştiinţa alegătorilor“, punctează Cenuşă. Analistul îi plasează în turul doi pe Dodon şi pe Sandu.

Analistul politic Alexei Tulbure consideră ceea ce se numeşte alegeri de fapt este o operaţiune specială de acăpărare a postului de preşedinte, în condiţiile în care instituţiile de organizare şi monitorizare a alegerilor sunt controlate de Partidul Democrat, iar spaţiul mediatic la fel este controlat de PD. Tulbure afirmă că alegerile sunt neconstituţionale, odată ce sunt rezultatul unei decizii necunstituţionale a Curţii Constituţionale. Analistul nu vede nicio şansă pentru cei care se numesc astăzi opoziţie.

„Alegerile vor fi câştigate fie de PD, fie de o persoană care va avea o înţelegere cu Plahotniuc”, a adăugat Tulbure.