Krasnoselskii: Moldova a greşit când a denunţat Pactul Ribbentrop-Molotov, fiindcă s-a dezis juridic de Transnistria

FOTO president.gospmr.eu

Preşedintele nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselskii, consideră că Republica Moldova a comis două greşeli esenţiale care au divizat pentru totdeauna malul stâng şi drept al Nistrului. Potrivit lui, Chişinăul nu trebuia să denunţe Pactul Ribbentrop-Molotov şi să înceapă războiul din 1992, „când s-a dorit soluţionarea problemei prin vărsare de sânge”.

„Este cunoscut Pactul Ribbentrop-Molotov, care s-a produs în anii 1939-1940. Printr-un protocol special, Basarabia era întoarsă Rusiei Sovietive. Dacă unii istorici şi politicieni percep acest pact ca pe o înţelegere între doi tirani care au împărţit Polonia, pentru regiunea noastră pactul înseamnă un document ce oferea dreptul la unificare. Pentru că Basarabia era întoarsă Rusiei în baza Tratatului de la Berlin şi de la San-Stefano. Prin acest document, a fost unită Basarabia cu Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească şi a fost formată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Nu noi am venit la ei, dar ei la noi”, a declarat Vadim Krasnoselskii în cadrul unui seminar la Universitatea de Stat din Tiraspol vineri, 2 iunie.

Liderul de la Tiraspol, susţine că pe 23 iunie 1990, când Parlamentul Republicii Moldova şi-a declarat suveranitatea, tot atunci Chişinăul a denunţat Pactul Ribbentrop-Molotov, iar crearea RSSM a fost declarată ilegală.

„Prin această decizie, Parlamentul Moldovei s-a dezis juridic de Transnistria. Folosindu-se de principiul naţiunilor la autodeterminare, Moldova a ieşit nu doar din componenţa URSS, dar şi din RSSM. Acest moment este principial. Asta s-a întâmplat cu un an înaintea destrămării URSS”, a subliniat Krasnoselskii.

El notează că „transnistrenii” nu ar fi avut altă ieşire, decât să formeze, la 2 septembrie 1990, Republica Moldovenească Nistreană.

„Dacă Moldova a ieşit din RSSM, atunci noi am rămas parte a RSSM, în cadrul URSS. Încă până la destrămarea URSS, împărţirea teritorială deja nu corespundea cu cea din RSSM, asta reiesă chiar din documentele adoptate de Parlamentul Moldovei. Din acest punct de vedere, cine este separatist?”, se întreabă „preşedintele Transnistriei”.

În opinia lui Krasnoselskii, „atunci când unii afirmă principial că după destrămarea URSS comunitatea internaţională a recunoscut independenţa fostelor ţări din URSS, în frontierele acestor republici, apare o întrebare. Când s-a destrămat URSS, în urma deciziei Parlamentului Republicii Moldova deja nu mai exista RSSM, ei declarând formarea RSSM drept ilegală, divizând Basarabia şi Transnistria contemporană. Şi dacă e să recunoaşteţi independenţa statelor în graniţele lor sovietice, atunci trebuie de recunoscut atât independenţa Moldovei cât şi a Transnistriei”.

„Sunt convins că dacă e să strângem toate faptele, am putea să ne apărăm independenţa în oricare instanţă internaţională, dacă vor fi gata”, a conchis Vadim Krasnoselskii.