Krasnoselskii a citit o lecţie de istorie la Oxford. Liderul de la Tiraspol a încercat să le demonstreze studenţilor că Transnistria are dreptul la independenţă

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, aflat într-o vizită de lucru la Londra la invitaţia Ministerului de Externe al Marii Britaniei, a citit o lecţie de istorie în faţa studenţilor Uniunii Societăţii Oxford.

Preşedintele nerecunoscut s-a aflat la Oxford la invitaţia conducerii clubului de discuţii al Uniunii Oxford. Krasnoselskii le-a vorbit studenţilor despre bazele statalităţii Republicii Moldoveneşti Nistrene, scrie site-ul oficial al acestuia.

La eveniment a participat întreaga delegeţie din regiunea transnistreană, venită la Londra alături de Krasnoselskii, fiind vorba de „premierul” Alexandr Martânov şi „ministrul” de Externe, Vitalii Ignatiev.

Precum afirmă conducerea Uniunii Oxford, scopul invitaţiei a fost dorinţa de a cunoaşte istoria şi statutul actual al Transnistriei.

În mod special Vadim Krasnoselskii s-a referit la situaţia actuală din jurul regiunii transnistrene, punând accentul pe problemele existente în formatul de negocieri dintre Moldova şi Transnistria. De asemenea, el a vorbit despre blocada economică la care ar recurge unele statele pentru a izola malul stâng al Nistrului.

Vobind despre mai multe elemente cheie din istoria Transnistriei, Krasnoselskii a subliniat că statalitatea Republicii Moldova nu a avut tangenţe cu teritoriul istoric al regiunii transnistrene. Liderul de la Tiraspol a amintit că în anul 1924, teritoriul actual al Transnsnistriei a intrat în componenţa Ucrainei, odată cu formarea URSS, în timp ce în perioada aceea Basarabia se „afla sub ocupaţia română”, şi doar în cadrul Pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia a fost întoarsă URSS-lui. În rezultat, în baza unificării a două teritorii istoric diferite a fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

„Astfel, doar pentru o perioadă scurtă de 50 de ani, între august 1940 şi septembrie 1990, teritoriul Basarabiei şi Transnistriei au fost unificate juridic într-o republică sovietică socialistă”, a subliniat Krasnoselskii.

Vadim Krasnoselskii a remarcat că autorităţile de la Chişinău încă cu un an şi jumătate înainte de destrămarea URSS şi-au anunţat dorinţa de a părăsiea Uniunea, iar prin acţiunile următoare ar fi contribuit la distrugerea normelor de drept care permitea şederea Transnistriei în componenţa Moldovei.

„Pe 23 august 1990, Sovietul Suprem al RSSM a adoptat două documente, principial de importante în perceperea motivului distrugerii RSSM. În primul rând este vorba de declaraţia de suveranitate din 23 iunie 1990, prin care Moldova a ieşit din URSS şi a anunţat că legile interne prevalează asupra celor din URSS. Al doilea document este este hotărârea unei comisii speciale care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov. Odată cu asta, situaţia s-a întors la anul 1940 şi a fost exclusă teritoriul actual al Transnistriei din componenţa Moldovei. Prin această decizie, Parlamentul Republicii Moldova s-a dezis de Transnistria. Folosindu-ne de principiul dreptului popoarelor la autodeterminare, Moldova a ieşit nu doar din URSS, dar şi din componenţa RSSM”, a adăugat Krasnoselskii.

El a menţionat că doar la data de 2 septembrie 1990, în baza deciziei Parlamentului Moldovei locuitorii Transnisteriei au luat o decizie istorică de a forma Republica Moldovenească Transnistreană în componenţa URSS. „Cine din noi e separatist?”, a întrebat Vadim Krasnoselskii.

Potrivit lui, comunitatea internaţională trebuia să recunoască independenţa Transnistriei după modelul celorlalte state.

„Comunitatea internaţională progresivă trebuia să cunoască situaţia reală, deoarece în Moldova aceste fapte intenţionat se ascund. Noi am avut toate temeiurile legitime să ne declarăm statalitatea. Sunt convins că dacă strângem la un loc toate faptele, ne putem apăra independenţa în orice judecată internaţională”, a precizat preşedintele nerecunoscut.

Uniunea Oxford a fost fondată în 1823 şi este un for de dezbateri şi discuţii cu reguli proprii. De asemenea, asociaţia este independentă de Universitatea Oxford. Membrii acestei comunităţi sunt atât studenţii Universităţii Oxford, cât şi din alte universităţi din Oxford.

De-a lungul anilor, în cadrul acestei uniunii au ţinut discursuri diferite persoane notorii, precum Albert Einstein, Diego Maradona, Bon Jovi, Henry Kissinger, Winston Churchill, Ronald Reagan, Bill Clinton, etc.