Expert: Moldova trebuie să dezvolte un mecanism de avertizare timpurie împotriva ameninţărilor hibride
0
Crearea unui sistem de avertizare timpurie pentru orice tip de ameninţare necesită o bună înţelegere a acelei ameninţări: semnalele sale, manifestările, mijloacele, domeniile ţintite şi impactul pe care îl generează. Pe baza acestei înţelegeri, experţii proiectează diferite evaluări ale ameninţărilor, care permit elaborarea indicatorilor pentru a fi monitorizaţi, evaluaţi şi analizaţi.
În funcţie de domeniul de aplicare al mecanismului şi de resursele disponibile, structura indicatorilor poate fi mai mult sau mai puţin complexă.
Aceasta este una din concluziile principale a notei analitice, elaborate de Dumitru Mînzărari, expert asociat al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) şi cercetător asociat la SWP Berlin, care analizează cadrul conceptual al războiului hibrid, precum şi aspectele conceptuale şi metodologice cu privire la mecanismul de avertizare timpurie împotriva ameninţărilor hibride.
O provocare majoră, însă, aşa cum este recunoscută de experţi, este buna înţelegere a tehnologiei conflictelor hibride – sau modul în care eforturile şi resursele agresorului, investite în purtarea unui război hibrid, se transformă în probabilitatea de victorie sau eşec. Pentru a reuşi acest lucru, trebuie să percepem corect dinamica şi mecanismele aplicate de agresor. Anume pe acest aspect s-a concentrat analiza actuală. Aceasta susţine, că războiul hibrid vizează în mod particular populaţia, urmărind să influenţeze percepţiile (opiniile) şi, în consecinţă, comportamentul cetăţenilor. Ulterior, această capacitate de influenţă este exploatată pentru a afecta, controla sau schimba conducerea politică, care să permită alterarea politicilor interne şi externe ale statului-ţintă. O astfel de agresiune externă este realizată prin folosirea domeniul operaţional de informaţii al războiului şi este facilitată de lipsa frontierelor naţionale în spaţiile de informare şi comunicare, care astăzi sunt cu adevărat globale.
„Fiind echipaţi cu această înţelegere putem efectua o evaluare mai precisă şi mai eficientă a ameninţărilor, să înţelegem mijloacele, căile şi finalităţile războiului hibrid. În baza acestora, putem identifica apoi părţile şi aspectele slabe în mecanismul unei agresiuni interstatale de tip hibrid. Mai mult decât atât, evaluând condiţiile de start specifice ale unui potenţial stat-ţintă, putem spori acurateţea unei astfel de evaluări. Toţi aceşti paşi şi noile cunoştinţe acumulate ne vor permite să abordăm eficient provocările, identificate de experţi drept obstacole în calea dezvoltării unui sistem de avertizare timpurie contra unei agresiuni de tip hibrid”, este de părere Dumitru Mînzărari.
Nota analitică IPRE menţionează că un stat agresor poate obţine un nivel de control asupra unui stat ţintă, prin mijloacele unui ”război hibrid”, care sunt identice celor acceptabile în cazul unui război convenţional. De asemenea, în textul Notei, autorul explică mecanismele, instrumentele şi efectele tehnologiei de conflict ”hibrid”, oferind mai multe exemple în acest sens. Astfel, constatările autorului oferă premisa pentru crearea unui cadru conceptual în elaborarea contra-măsurilor, începând cu un sistem de avertizare timpurie.
Notă Analitică IPRE a fost publicată în cadrul proiectului „Elaborarea unui mecanism de alertă timpurie pentru contracararea ameninţărilor hibride”, implementat cu suportul Oficiului Ambasadei Olandei în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul acestei Note Analitice aparţin autorului.
Se încarcă comentariile...
