Cronica alegerilor parlamentare, pe ore şi procente

Evoluţia cifrelor obţinute de partidele politice din Republica Moldova, de la prelucrarea a 17% din numărul total al secţiilor de votare pînă la prelucrarea a 100%, nu a fost lipsită de surprize şi emoţii puternice.

Surpriza acestor alegeri a fost PSRM, care a început cu 21,85% după prelucrarea a 17% din numărul total al secţiilor de votare şi a scăzut la 20,51% după prelucrarea a 100% din numărul total al secţiilor de votare. Liberalii au urcat constant, începând cu un scor sub pragul electoral, respectiv 4,72% şi ajungând în final la 9,67 %, mai mult decât dublul procentului obţinut iniţial.

PDM s-a poziţionat la început foarte bine, chiar înaintea PLDM, însumând 16,83% din opţiunile alegătorilor, după prelucrarea a 17% din numărul total al secţiilor de votare. Democraţii au fost stabili pe acest rezultat, ajungând la 15,80%. Comuniştii au scăzut la 17,48% după ce iniţial, după prelucrarea datelor obţinute din 17% din numărul total al secţiilor de votare, conduceau cu 22,12%. După numărarea a 100% din voturile pentru alegerile parlamentare Partidul Socialiştilor a treacut pe primul loc cu 20,52%, urmat îndeaproape de Partidul Liberal Democrat cu 20,16%.

Alianţa cu comuniştii a dispărut repede

Primele rezultate ale alegerilor parlamentare, după prelucrarea a 17.00 % din procesele verbale, prezentate duminică după ora 23.00, au produs reacţii diverse şi neasteptate. Surpriza acestor cifre a fost oferită de socialişti, care după majoritatea sondajelor de opinie se situau la limita de 6%. Primele reacţii ale unora dintre comentatorii politici înclinau mai degrabă spre ipoteza unei alianţe a partidelor pro-europene cu comuniştii, mizând mai debrabă spre o stabilitate politică pe termen lung.

Rezultatele după prelucrarea a 30% din procesele verbale, respectiv a 45,15%, au calmat spiritele care anunţau o alianţă cu comuniştii, deoarece s-a observat clar o evoluţie pozitivă a cifrelor tuturor partidelor pro-europene. Ipoteza alianţei cu comuniştii s-a plimbat în această perioadă în spaţiul public din Republica Moldova, în ciuda declaraţiilor ferme venite din partea lui Vald Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu, care anunţau în timpul campaniei electorale că exclud total o alianţă cu PCRM după finalizarea alegerilor.

Observatorii Promo-Lex au efectuat o numărătoare paralelă a voturilor în ziua scrutinului electoral, iar datele au fost aproximativ similare cu cele prezentate de Comisia Electorală Centrală(CEC) cu  o marja de eroare de 1%. Rezultatele numărării paralele au plasat PSRM la 20,36%, PLDM la 20,12%, PCRM la 17,92%, PD la 16,24% şi PL la 9,57%. Potrivit experţilor Promo Lex, la aceste scoruri electorale mandatele vor avea următoarea distribuţie,: PSRM şi PLDM câte 24 de deputaţi, PCRM - 21 de deputaţi, PD - 19 deputaţi, iar PL - 13 deputaţi.

Reforme, deviza viitorului guvern pro-european 

După rezultatele scrutinului din 30 noiembrie, comentatorii şi analiştii politici au salutat viitoarea guvernare pro-europeană, subliniind nevoia de implementare a reformelor pentru viitorul cabinet, care va avea tot o identitate pro-europeană şi se va confrunta cu o criza de credibilitate dacă nu va înţelege nevoia de reforme în societate. Aceştia au explicat importanţa reformelor în actualul context politic şi nevoia politicienilor pro-europeni de a se credibiliza în faţa alegătorilor care încă nu resimt efectele pozitive ale guvernării.

Directorul Politicon, Anatol Ţăranu, consideră că în urma votului de duminică, 30 noiembrie, resetarea Alianţei pentru Integrare Europeană ar fi cea mai bună soluţie.  "Varianta cea mai plauzibilă este reeditarea AIE3, în speranţa că metehnele, greşelile, gravele devieri ale alianţelor precedente nu vor fi moştenite de următoarea. Noi am putea multe lucruri să vă iertăm cu o singură condiţie ca să vă lăsaţi de satana şi v-aţi implicat în ceea ce se numeşte o reformă profundă, cu rezultate palpabile. Să se lase de mecanisme de îmbogăţire în stil oligarhic. Să se lase de justiţia pe care încearcă să o controleze", a precizat Ţăranu. Ţăranu consideră că Parlamentul cu o nouă majoritate ar trebui să îşi înceapă activitatea până la sfârşitul anului. "Ar fi foarte prost dacă noi până la sfârşitul anului nu vom avea o majoritate constituită, care deja să creeze Guvernul cu un program de guvernare. Ar fi excelent dacă Parlamentul ar începe să funcţioneze deja în luna decembrie” a explicat Directorul Politicon.

Îndoieli în privinţa reformelor

În timp ce unii experţi consideră că alegerile parlamentare au fost corecte şi va lua amploare mersul reformelor, alţii se arată sceptici şi pesimişti în această privinţă, transmite IPN. Analistul politic, Vitalie Andrievschi, oferă scenarii optimiste privind formarea unei guvernări pro-europene. „Partidele proeuropene se vor înţelege foarte repede şi vor forma o alianţă, vor alege conducerea Parlamentului şi vor forma Guvernul. Aceste partide au comis multe greşeli şi sper că au învăţat lecţia. Ultima dată au putut acumula voturi. Mai mult nu le va merge. Cred că pentru politicienii pro-europeni vor veni zile grele, deoarece vor trebui să muncească din greu pentru a acoperi acest credit de încredere, care s-ar putea epuiza”, a spus Andrievschi.

Analistul politic, Igor Boţan, susţine că alegerile parlamentare nu au fost cinstite şi a spus că este pesimist în ceea ce priveşte implementarea reformelor în Republica Moldova. „Dacă în cursa electorală ar fi rămas Renato Usatîi, iar Partidul Comuniştilor reformatori ar fi fost exclus, atunci partidele de stânga ar fi obţinut majoritatea parlamentară. Totodată, partidele pro-europene au isterizat mult populaţia cu pericolul unui maidan de tip ucrainean. Nu avem cu ce ne mândri în urma acestor alegeri, dar sper că această victorie va obliga mai mult partidele pro-europene să-şi facă bine treaba. Dar, oricum, am îndoieli în privinţa reformelor”, a declarat Boţan.