Cenuşă: Prin Dodon, Rusia reintră în competiţia pentru câştigarea minţilor şi inimilor moldovenilor

Analistul politic Dionis Cenuşă consideră că, odată cu învestirea în funcţia de preşedinte al ţării a lui Igor Dodon, propaganda rusească va deveni mai accentuată la Chişinău, deoarece şeful statului va exploata episoadele de conflict geopolitic interinstituţional. În opinia expertului, până în acest moment, războiul informaţional dirijat din Rusia era concentrat pe critica guvernărilor proeuropene corupte.

„Preluarea preşedinţiei de către prorusul Igor Dodon va face ca propaganda rusească să fie mai ţintită, iar ca urmare mai complexă şi mai eficientă. Moldova nu va mai fi abordată ca un tot întreg, iar accentul propagandei proruseşti va fi concentrat pe partide, opoziţia, sectorul non-guvernamentel care promovează agenda europeană şi componentele acesteia.  

Cenuşă susţine că preşedintele Dodon va demara acţiuni concertate cu opoziţia socialistă din legislativ, contra guvernării pro-UE. Misiunea lui ar putea fi complicată de limitele atribuţiilor de preşedinte, însă nu şi imposibilă.

„Exploatate în mod eficace şi la maximă intensitate, puţinele atribuţii vor genera dividende politice semnificative. Dodon va tinde să blocheze proiecte de legi, care în viziunea lui sunt dăunătoare Moldovei, acuzând instituţiile europene pentru faptul că le-ar impune Moldovei. În mod clar, Preşedinţia va deveni bastionul forţelor pro-ruse. Or, Dodon vrea să monopolizeze definitiv segmentul electoral care simpatizează Rusia. Cea mai bună modalitate este de a demonstra că Preşedinţia lui Dodon restaurează lucrurile distruse de guvernările pro-europene. Dodon ignoră în mod conştient faptul că anume Rusia a detonat relaţiile cu guvernele pro-europene din Moldova, Uc raina şi Georgia”, a mai adăugat analistul politic.

Dionis Cenuşă afirmă că preşedinţia sub Igor Dodon este rezultatul unei realităţi regionale, unde euroscepticismul ocupă tot mai mult teren. 

„Propaganda rusească, acompaniată de politica externă agresivă şi chiar violentă a Rusiei, a contribuit direct la inflamarea spiritelor anti-europene în vecinătate şi în cele 28 inimi politice ale UE. Dar aceasta se datorează în mare măsură întârzierii sistemelor politice vechi din Germania, Franţa, Austria sau Olanda să se reconecteze rapid la realităţile locale şi europene, schimbătoare şi neprietenoase”, a notat expertul politic într-un articol publicat pentru IPN.