Ce poate aduce Moldovei preşedinţia ucraineană a OSCE

Ministrul de Externe al Republicii Moldova Iurie Leancă (dreapta) şi omologul său ucrainean Leonid Kojara

Aflat la Chişinău, şeful diplomaţiei de la Kiev a declarată că în 2013 Ucraina îşi propune să activeze negocierile în formatul 5+2. Experţii spun că rezultatele vor depinde şi de acţiunile Chişinăului, care ar trebui să dea dovadă de mai mult curaj şi să fie mai activ.

În cadrul primei sale vizite oficiale la Chişinău, Leonid Kojara, ministrul de Externe al Ucrainei, a declarat că ţara sa va acorda un interes deosebit reglementării conflictului trasnistrean.

„Ca stat vecin, Ucraina este interesată în rezolvarea acestui conflict, pentru că o bună parte a cetăţenilor Ucrainei trăiesc pe tot teritoriul Republicii Moldova. Noi vom activiza acest proces“, a promis preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

„Niciuna dintre părţi nu e dispusă să cedeze“

După discuţiile cu omologul său ucrainean, Iurie Leancă a accentuat că o atenţie deosebită în acest an va fi acordată Zonei de Securitate şi problemelor ce ţin de respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. „Ucraina are o experienţă bună şi voinţă politică pentru a reda acestui proces o dinamică mai puternică“, a dat asigurări ministrul moldovean. De cealaltă parte, experţii îi prezic Ucrainei o „şefie“ grea la cârma OSCE. „Ucraina însăşi se găseşte într-o situaţie internă nu atât de bună, care să-şi permită să aibă o politică proactivă, convingătoare, înclusiv şi în raport cu Moldova“, susţine Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă.

„Jumătatea a doua a anului 2012 a demonstrat că, de fapt, niciuna dintre părţile implicate nu este gata să cedeze pe plan politic. Trasnistria nu este dispusă să accepte iniţierea negocierilor pe marginea statului politic, Tiraspolul fiind interesat, în primul rând, de soluţionarea problemelor economice şi ale celor sociale. Liderii de peste Nistru urmăresc să-şi consolideze economia şi să nu depindă atât de mult de Republica Moldova“, explică Chirilă.

„Preşedinţie, mai mult simbolică“

Potrivit analistului Oazu Nantoi, pe parcursul preşedinţiei OSCE Ucraina se va comporta activ, vrând să demonstreze că este o ţară importantă, însă „acest activism, probabil, se va manifesta în limitele abordării oficiale, care este una sterilă, când la masa de negocieri se aşează reprezentanţii Chişinăului şi marionetele Federaţiei Ruse“, spune expertul în problematica trasnistreană. Totodată, specialiştii susţin la unison că autorităţile de la Chişinău nu trebuie să aştepte soluţii de la alţii, iar Kievul ar fi putut să se implice mai mult şi până acum, acesta fiind mediator în procesul formatul 5+2. „Ucraina este un actor important, dar dacă ar fi dorit să se implice sincer şi plenar în soluţionarea conflictului, nu era nevoie să aştepte preşedinţia OSCE. Preşedinţia este o chestiune mai mult simbolică. Noi nu facem nimic, dar aşteptăm ca OSCE, NATO, UE, SUA sau Ucraina să ne rezolve problemele noastre“, a menţionat comentatorul.

„Chişinăul trebuie să ştie exact ce vrea“

Şi Ion Manole, preşedinte Asociaţia Promo-Lex, afirmă că Ucraina ar putea influenţa decisiv administraţia separatistă, să respecte drepturile omului în regiunea trasnistreană, dar şi autorităţile de la Chişinău trebuie să fie mai active. „Comportamentul Ucrainei depinde şi de autorităţile moldovene. Din păcate, pe parcusul a 20 de ani, Chişinăul nu au prea venit cu iniţiative şi nici n-a ştiut foarte clar cine trebuie să intervină. Ucraina poate face ceva doar dacă Chişinăul ştie exact ceea ce vrea să facă“, explică Ion Manole.

Aceeaşi recomandare are şi Victor Chirilă. „Partea moldovenească trebuie să preia iniţiativa, pentru că, în caz contrar, va fi pusă în situaţia de a face cedări doar pentru a nu fi catalogată drept obstacol în calea negocierilor, ceea ce ar fi grav pentru noi“, mai adaugă expertul.

Întâmpinat cu proteste la Chişinău

Ministrul de Externe de la Kiev a fost întâmpinat cu proteste de părinţii, rudele şi prietenii tânărului condamnat în septembrie 2012 la doi ani şi jumătate de închisoare de aşa-zişii judecători de la Tiraspol. Ei au cerut eliberarea lui Alexandru Coliban (22 de ani), care a fost întemniţat pentru că ar fi distribuit materiale cu caracter calomnios împotriva lui Evgheni Şevciuk, în timpul campaniei electorale din decembrie 2011.

Obligat să-şi semneze condamnarea

Svetlana Coliban, mama tânărului, spune că a trasmis o scrisoare lui Leonid Kojara în care solicită implicarea acestuia în eliberarea fiului său. „Sperăm să ne ajute, aşa cum au promis. Am fost sâmbătă la fiul meu şi am văzut în ce stare este. Abia se ţinea pe picioare şi era mâncat de purici. Nu doresc aşa ceva nimănui. Este mai rău decât într-un lagăr de concentrare“, mărturiseşte cu lacrimi în ochi mama băiatului. „Eliberaţi-l pe Alexandru cât nu-i târziu!“, au cerut rudele tânărului. „Este nevinovat. De două ori l-au obligat să semneze nişte foi că ar fi vinovat, dar n-a semnat nimic“, a adăugat Svetlana Coliban.

Întrebat de soarta tânărului încarcerat la Tiraspol, diplomatul ucrainean a declarat însă că problema lui Alexandru Coliban trebuie soluţionată de către autorităţile de la Chişinău şi de cele de la Tiraspol, iar, dacă va fi nevoie, se va implica şi Ucraina.