Câţi bani a primit Republica Moldova de la UE şi ce au însemnat patru ani de Parteneriat Estic
0
La început ne-am visat în pachetul Balcanilor de Vest, dar cancelariile europene aveau pentru noi un alt scenariu, plasându-ne, după războiul ruso-georgian din 2008, în Parteneriatul Estic, alături de Belarus, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.
Bani, încurajare, vizibilitate sau implicarea oficialilor europeni în reglementarea conflictului transnistrean sunt câteva dintre rezultatele celor peste patru ani de când ţara noastră se află în Parteneriatul Estic, o iniţiativă a UE destinată ţărilor din fosta Uniune Sovietică. La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 28-29 noiembrie, Republica Moldova ar urma să parafeze Acordul de Asociere cu UE, iar semnarea ar urma să aibă loc în 2014. După aceasta ar trebui să trecem la o nouă etapă în relaţiile cu UE, sunt de părere experţii.
NE VEDEAM ALĂTURI DE CROAŢIA ŞI SERBIA
Guvernarea comunistă credea că Republica Moldova merge spre UE alături de ţările din Balcanii de Vest. „Am avut această intenţie pentru că în toată perioada, din 2002 până în 2009, Moldova participa la evenimentele UE pentru ţările din Europa de Sud-Est. Pentru noi, plasarea ţării noastre în Parteneriatul Estic a fost o surpriză. Cred că ne descurcam mai bine dacă eram împreună cu ţările din Balcani, cărora li s-a dat undă verde pe calea integrării europene. Nu ne-a întrebat însă nimeni pe noi“, povesteşte Andrei Stratan, ministru de Externe pe timpul guvernării comuniste.
Pe 7 mai 2009, diplomaţii UE lansau Parteneriatul Estic, din care urmau să facă parte Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus şi Ucraina. „A fost creat pentru a stabiliza situaţia din vecinătatea estică a UE, pentru a asigura atenţia cuvenită Estului, cu care este conectată istoric, spre deosebire de vecinii din Sud, care păreau că aveau mai multă atenţie din partea Bruxelles-ului, ca urmare a Uniunii Mediteraneene, instituită în anul 2008“, crede Anita Sobják, expertă în cadrul Institutului polonez pentru Afaceri Internaţionale de la Varşovia.
Analista spune că acesta ne-a oferit o nouă platformă, reuşind să scoată în evidenţă Republica Moldova. „Aceleaşi eforturi depuse şi rezultate ar putea trece neobservate fără Parteneriatul Estic. Acesta lărgeşte şi cercul susţinătorilor din UE, care, probabil, au interese reduse faţă de Republica Moldova, însă o văd ca pe o punte către alţi vecini din Est“, adaugă experta.
AM PRIMIT BANI ŞI ÎNCURAJĂRI
Nu este singurul beneficiu. Datorită suportului primit, am reuşit să avansăm pe agenda europeană. „Am fost sprijiniţi financiar, tehnic şi încurajaţi să ne apropiem de UE. Am implementat un şir de documente în ce priveşte combaterea corupţiei şi democratizare a societăţii. Totodată, la Vilnius urmează să parafăm Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb. Faptul că ies la iveală problemele din sistem tot se datorează Uniunii Europene“, crede Veaceslav Berbeca, expertul IDIS Viitorul, care are rezerve faţă de modul în care au fost implementate reformele. De asemenea, Veaceslav Berbeca spune că ne lipsesc investiţiile străine care ar impulsiona economia ţării.
TRANSNISTRIA, PE AGENDA EUROPENILOR
Specialiştii mai menţionează că aflându-ne în cadrul Parteneriatului Estic am reuşit să atragem atenţia Uniunii Europene, implicit a Germaniei, asupra conflictului transnistrean. „UE nu vedea Transnistria ca fiind o chestiune ce-o priveşte. Acum, şi pentru că graniţa Uniunii a ajuns foarte aproape de Transnistria, dar şi pentru că Germania i-a propus Rusiei un parteneriat de securitate, dar l-a condiţionat cu Transnistria, aceasta a devenit un fel de test de încredere pe care Rusia l-a picat. Toată această situaţie ridică Transnistria destul de sus pe agenda europenilor. Înseamnă că Moldova nu e singură şi beneficiază de solidaritatea europenilor“, susţine Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene.
UCRAINA, SCUT DE PROTECŢIE
Expertul spune că parafarea de la Vilnius şi eventual semnarea în 2014 a Acordului de Asociere va schimba esenţial relaţia dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. „Practic sunt cinci ani de graţie, negociaţi de Chişinău, în care Moldova va avea acces deplin la piaţa UE şi, pe de altă parte, produsele europene vor intra cu tarife vamale în Moldova. Companiile din Moldova vor fi protejate de concurenţa europeană. Va fi o perioadă, care va trebui fructificată la maxim“, adaugă Cristian Ghinea. „E important să vedem ce se întâmplă la Vilnius. Ne-am pregătit de el toţi aceşti ani şi dacă avem semnat şi Acordul de Asociere cu Ucraina putem spune că trecem într-o nouă etapă“, mai spune acesta.
Dacă înainte UE nu vedea Transnistria ca fiind o chestiune ce-o priveşte. Acum, e destul de sus pe agenda europenilor. - Cristian Ghinea, expert în politică europeană
REEVALUAREA PARTENERIATULUI ESTIC
Totodată, experţii susţin că, după summitul de la Vilnius, în Parteneriatul Estic vor fi două categorii de ţări: Ucraina, Moldova, Georgia, care şi-au respectat angajamentele şi care îşi menţin parcursul proeuropean, şi Azerbaidjan, Belarus şi Armenia, care nu depun niciun efort pentru a se apropia de UE. Astfel, acesta ar trebui reevaluat. „Pentru Moldova deja ceea ce oferă Parteneriatul Estic ar putea fi prea puţin ambiţios. Pentru Azerbaidjan - prea mult. Ar fi o divizare naturală“, explică Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială din Kiev.
FĂRĂ PERSPECTIVE DE ADERARE
El susţine că reevaluarea Parteneriatului Estic ar fi oportună în 2015. „Parteneriatul Estic implică anumite obligaţiuni, dar fără anumite drepturi. Îndeplinim anumite cerinţe ca ţările candidate, dar nu avem acelaşi statut. Din acest punct de vedere, şi în Ucraina este o dezamăgire. Parteneriatul Estic nu oferă o perspectivă clară europeană“, accentuează Leonid Litra. „În 2015, în Republica Moldova vom avea un nou Parlament, totodată vor avea loc şi alegeri prezidenţiale în Ucraina. Dacă toate ţările continuă să fie angajate în integrearea europeană, atunci Comisia Europeană trebuie să ofere o perspectivă europeană. Moldova, dincolo de problemele pe care le are, merită menţiunea explicită articolului privind posibilitatea de aderare“, mai adaugă expertul.
Parteneriatul Estic nu oferă o perspectivă clară europeană. Îndeplinim anumite cerinţe ca ţările candidate, dar nu avem acelaşi statut. - Leonid Litra, cercetător la Institutul de Politică Mondială din Kiev
„Moldova, în trena Ucrainei“
Directorul Centrului Român de Politici Europene, Cristian Ghinea, susţine că pentru Bruxelles Ucraina este miza Parteneriatului Estic. „Aceasta înseamnă că Moldova e cumva în trena Ucrainei. Faptul că de-abia acum se semnează, să sperăm, la Vilnius, acordul cu Ucraina, este din motive politice, ca urmare a acţiunilor lui Ianukovici. Faptul că Ucraina părea că face un pas înapoi a fost un semnal prost pentru întreg Parteneriatul“, accentuează Cristian Ghinea. Totodată, expertul susţine că semnarea Acordul de Asociere cu Ucraina va crea premizele semnării şi cu Moldova. „Moldova este un stat mai mic, care vine, din acest punct de vedere, în centrul de gravitaţie al Ucrainei. Dacă aceasta deraiază, va atrage şi Moldova după ea? Sper că nu“, spune Cristian Ghinea.
Din 1991, am primit de la UE peste un miliard de euro
UE este un donator foarte important al Republicii Moldova, iar banii vin pe diferite filiere: unii prin intermediul instituţiilor şi băncilor Uniunii Europene, alţii - direct de la ţările-membre. Din 1991, UE a alocat ţării noastre peste un miliard de euro. De când suntem în cadrul Parteneriatului Estic, suportul financiar a crescut însă considerabil, de la un an la altul. Bunăoară, din 2009 şi până în 2012 am primit ca suport bugetar peste 120 de milioane de euro. Banii au fost direcţionaţi spre domenii precum: protecţie socială, educaţie, sănătate, modernizarea infrastructurii de aprovizionare cu apă, energie, justiţie, dezvoltarea zonelor rurale sau spre implementarea planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Cele mai multe fonduri, peste 43 de milioane de euro, au fost direcţionate spre sănătate. Alte 29 de milioane de euro au fost alocate pentru dezvoltarea economică din zonele rurale, iar pentru modernizarea infrastructurii de aprovizionare cu apă au fost alocate peste 27 de milioane de euro.
BANI PENTRU MODERNIZARE
Totodată, UE finanţează şi alte proiecte prin intermediul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Băncii Europene pentru Investiţii, fonduri din cadrul mecanismului de finanţare Facilitarea de Investiţii pentru Vecinătate. Nouă proiecte în valoare de 500 de milioane de euro (60 de milioane în formă de granturi şi 435 în formă de credite) au fost aprobate şi sunt în derulare. Este vorba de proiecte ce ar urma să modernizeze Spitalul Republican, drumurile, ce ar accelera dezvoltarea sectorului viticol şi ar reabilita infrastructura Moldelectrica.
„Angajamentele UE pentru asistenţă au fost rezervate, dar în fiecare an UE le-a depăşit şi a oferit mai mult decât prevăzuse. Acest lucru s-a întâmplat şi înainte, şi după anul 2009. De exemplu, în 2008, pentru Republica Moldova au fost oferite suplimentar 16 milioane de euro. În 2012 s-au dat încă 28 de milioane de euro pentru performanţa în racordarea legislaţiei moldoveneşti la cea a UE“, susţine Kaido Sirel, şeful Secţiei operaţiuni din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene de la Chişinău. Pe lângă aceşti bani, noi am mai beneficiat şi de alte programe, finanţate total sau parţial de UE, precum cel de asistenţă a experţilor internaţionali la nivel înalt sau de cele transfrontaliere.
Se încarcă comentariile...
