Campania electorală din Găgăuzia insistă pe mărirea autonomiei

Odată cu apropierea campaniei electorale în UTA Găgăuzia, pentru alegerea noului başcan, politicienii din regiune fac tot mai multe declaraţii care atrag atenţia publicului. Dacă anul trecut a început cu organizarea unor referendumuri privind stabilirea vectorului extern, dar şi declararea independenţei regiunii, 2015 a debutat cu noi revendicări.

Miercuri, în cadrul celui de-al IV-lea congres al mişcării obşteşti „Novaia Gagauzia”, liderul formaţiunii Nikolai Dudoglo, a declarat că în autonomia găgăuză poate apărea o bancă populară proprie. El a menţionat că „pentru deschiderea băncii populare a Găgăuziei deja s-a făcut un mare volum de muncă”.

Dudoglo vrea bancă populară în Găgăuzia

„Se pregăteşte conceptul. Noi propunem ca o parte din acţiuni să aparţină Găgăuziei, astfel încât fiecare localitate să aibă un număr de acţiuni”, a spus Nikolai Dudoglo, citat de portalul gagauzinfo.md. El a menţionat că „Găgăuzia are prieteni la Moscova şi Ankara, care ne-au acordat ajutoare umanitare, dar la distribuire ne-am făcut de râs în faţa întregii lumi”. „Acum cerem să ni se dea nu peştele, ci undiţa. Ajutaţi-ne, daţi-ne resurse financiare pentru deschiderea băncii, ca să introducem programe noi şi să susţinem populaţia, să credităm afacerile mici şi mijlocii”, a mai adăugat Dudoglo, care în prezent este deputat în Parlamentul de la Chişinău, ales pe lista democraţilor. El a precizat pentru Adevărul Moldova că această bancă ar fi una comercială, cu licenţă de la Banca Naţională din Chişinău şi care să deservească populaţia din regiune.

Vor mai multe instituţii proprii

Amintim că, pe parcursul anului trecut, oficialii din sudul republicii au avut mai multe declaraţii şi chiar decizii prin care îşi revendică dreptul de a constitui instituţii proprii, independente de Chişinăul oficial. În luna octombrie 2014, deputaţii din Adunarea Populară a Găgăuziei au fost acuzaţi de încălcarea mai multor legi ale Republicii Moldova, inclusiv a Constituţiei, atunci când au votat modificările propuse la Legea UTA Găgăuzia cu privire la televiziune şi radio. Acestea vizau constituirea unui Consiliu Coordonator al Audiovizualului, modificarea procedurii legale de eliberare a licenţei de emisie, licenţei de utilizare şi autorizaţiei de retransmisie, prin trecerea acestora în competenţa Comitetului executiv al Găgăuziei etc. Autorităţile de la Chişinău au sesizat atunci Procuratura, MAI şi SIS.

Discuţii despre autonomia bisericească

Primele zile ale acestui an au scos în vileag o nouă problemă pentru relaţiile cu autorităţile centrale. De data aceasta e una bisericească - dacă are Găgăuzia dreptul să-şi creeze propria Eparhie în cadrul Mitropoliei Moldovei a Bisericii Ortodoxe Ruse.

Necesitatea creării Eparhiei Găgăuze a fost discutată în societatea găgăuză încă demult. Dar în ultimul timp aceasta a obţinut un caracter tot mai bine orientat. În primele zile ale săptămânii Crăciunului Societatea culturală găgăuză „Aidannâk” a expediat pe numele Mitropolitului Vladimir un apel, în care roagă să susţină iniţiativa cu privire la instituirea unei noi Eparhii. O scrisoare similară a perfectat şi Centrul „Pro Eurasia”, în opinia căruia noua Eparhie poate deveni „un sprijin cultural şi spiritual al dezvoltării autonomiei găgăuze”, aminteşte Veaceslav Crăciun într-o analiză IPN.

Această idee ar fi susţinută de mulţi originari din Găgăuzia, stabiliţi în Turcia, care au apelat la conducerea autonomiei cu rugămintea de a interveni pe lângă autorităţile bisericeşti ale Moldovei. Campania aceasta activă a fost însoţită de numeroase publicaţii în mijloacele de informare în masă găgăuze, în care era argumentată raţionalitatea acestei decizii. Într-un cuvânt, toate aceste evenimente au transformat ideea creării Eparhiei Găgăuze dintr-o temă obişnuită pentru discuţii într-un drapel al mişcării naţionale şi o idee naţională pentru perspectiva imediat următoare.

Adversarii ideii „autonomiei bisericeşti”

Cu toate acestea, printre preoţimea din Găgăuzia există şi adversari ai Eparhiei Găgăuze. La ora actuală, în Găgăuzia funcţionează circa 30 de parohii ortodoxe, care fac parte din Eparhia de Cahul-Comrat, în frunte cu episcopul Anatolie. Acesta este un adversar deschis al creării noii structuri, explicându-şi poziţia sa, în principal, prim motive financiare. El este convins că nu va fi atât de uşoară întreţinerea statelor noii Eparhii, dar a miza pe sprijinul autorităţilor autonomiei este cam problematic. Astfel, başcanul, care este dispus să repartizeze bani în acest scop, poate fi înlocuit de un altul care va considera aceste cheltuieli de prisos. La întâlnirea preoţilor din autonomie, de pe 5 ianuarie, care a avut loc în satul Congaz, mai mulţi slujitori ai bisericii ar fi semnat o declaraţie, prin care au afirmat că ei nu susţin ideea creării noii Eparhii. Printre aceştia s-au dovedit a fi reprezentanţii parohiilor din cele mai mari două sate - Congaz şi Copceac, precizează IPN, dar şi preoţi-găgăuzi.

Chişinăul este vinovat

De ceea ce se întâmplă în Găgăuzia se fac vinovate autorităţile de la Chişinău. O spun analiştii politici, dar o recunosc şi demnitarii. Fostul deputat şi vicepreşedinte al Parlamentului, Alexandr Stoianoglo susţine că nu a existat niciodată un dialog constructiv dintre autorităţile publice centrale de la Chişinău şi autorităţile de la Comrat, iar din acest motiv „autonomia găgăuză a ajuns cea mai slab dezvoltată economic regiune din Republica Moldova”. „Este regretabil faptul că niciunul din primele persoane în stat n-a făcut act de prezenţă la ceremoniile prilejuite de aniversarea a 20-ea de la proclamarea autonomiei găgăuzie. A fost o ocazie ideală pentru conducerea de la Chişinău de a demonstra că îi pasă de poporul găgăuz”, a declarat Stoianoglo în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune „Moldova 1”.