VIDEO Audieri cu uşile închise în cazul băncilor devalizate de la Chişinău. Procurorul general susţine că poate recupera o parte din prejudiciu

Deputaţii de la Chişinău au audiat rapoartele privind fraudele din sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova cu uşile închise. Decizia a fost luată de 52 de deputaţi. După mai mult de două ore, deputaţii au decis reluarea transmisiunii online a şedinţei.

UPDATE 18:30 Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat că „jaful secolului” descrie foarte bine soarta oricărei bănci de stat şi că este bucuros că a fost soluţionată această problemă, chiar dacă soluţia a fost una costisitoare. În acelaşi timp, Drăguţanu a afirmat că din suma totală acordată sub formă de credite de urgenţă sub garanţia statului de 14,48 miliarde de lei a fost cheltuită suma de circa 14,3 miliarde de lei. Potrivit şefului BNM, cea mai mare parte a banilor a fost achitată deţinătorilor de depozite, iar companii mari, cum ar fi Gas Natural Fenosa sau Calea Ferată a Moldovei riscau să-şi piardă banii dacă nu erau acordate creditele de urgenţă. În acelaşi timp, evaluarea tuturor mijloacelor fixe şi a activelor arată că va putea fi recuperată per total suma de 1,5 miliarde de lei. „Cea mai bună glumă în acest caz am auzit-o când o companie a cerut să le dăm gratis sediul BEM de pe Puşkin, care este „perla” băncii. Din credite va putea fi recuperată 170 milioane de lei, restul de 2,2 miliarde de lei sau 80% din suma totală  a creditelor de la cele trei bănci reprezentând creditele neperformante. Ştiţi, după ce este anunţat falimentul unei bănci, debitorii devin foarte şmecheri”, a mai spus Drăguţanu.

Băncile au întors din suma acordată 100 milioane de lei şi urmează ca în perioada apropiată să mai ramburseze 240 milioane de lei. Drăguţanu susţine că a atenţionat Guvernul Filat şi Ministerul Finanţelor privind situaţia de la aceste bănci, însă nu a urmat nicio reacţie.    

UPDATE: 17:35 Ministrul Finanţelor susţine că unul motivele pentru care Republica Moldova a ajuns să aibă parte de furtul din sistemul bancar deoarece este şi faptul că nimeni nu a ţinut cont de recomandările venite din afară. ”Vin cei mai buni specialişti din lume şi ne învaţă ce să facem, şi noi nu-i ascultăm. Noi am ajuns în situaţia în care suntem deoarece nu am ţinut cont de recomandările din rapoartele făcute de partenerii externi”, a precizat ministrul Finanţelor Anatol Arapu.

UPDATE: 17:20 Anatol Arapu a declarat că la momentul când a intervenit statul, toate cele trei bănci erau deja falimentare şi că acest lucru î-l spuneau şi partenerii externi care cereau ca acestea să fie închise pentru a nu acumula datorii suplimentare.

UPDATE 17:17 Deputatul Ion Apostol din partea Partidului Liberal le-a cerut deputaţilor din sală care au beneficiat de o parte din banii de la BEM sub formă de credite pentru apartamente şi business să recunoască aceste fapte, însă nimeni nu i-a acordat atenţie.

UPDATE 17:15 Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a menţionat că ministerul pe care-l conduce a fost notificat în toate rapoartele FMI despre riscurile care există în sistemul bancar din Republica Moldova, în special cele de la BEM. El a declarat că fraudele de la Banca de Economii au fost făcute fără ştiinţa reprezentanţilor ministerului Finanţelor aflaţi în Consiliului de Administraţie.

UPDATE 16:00 Procurorul general Corneliu Gurin a dezvăluit mai multe informaţii care au fost prezentate în cadrul şedinţei închise. Astfel, Gurin susţine că, la această etapă, s-au confirmat mai multe informaţii din autodenunţul lui Shor, cum ar fi influenţarea deciziei privind majorarea emisiei de acţiuni ale statului la BEM, încercarea de a-l numi pe Shor în funcţia de consul onorific în Rusia şi mai multe tranzacţii care au ajuns la companii controlate de Vlad Filat sau de persoane interpuse apropiate fostului premier. „Până în prezent a fost confirmată suma de 176 de milioane de dolari (n.r. – bani acordaţi de către Ilan Shor lui Vlad Filat). Nu sunt banii lui Shor, dar bani din băncile fraudate”, a precizat Gurin. 

UPDATE: 15:25 Viorel Chetraru a precizat că în cazul BEM au fost examinaţi cei care au luat 54 de credite mari şi toate persoanele vizate au puse sub învinuire. „Este vorba de 44 cauze penale dintre care 20 au fost expediate în judecată”, a mai spus directorul CNA.  

Liderul PL, Mihai Ghimpu, l-a întrebat pe Viorel Chetraru „cine este naşul acestor fraude”. „Este şedinţă publică şi nu pot să vă spun”, a răspuns şeful CNA.

UPDATE: 15:00 Directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Viorel Chetraru susţine că o mare problemă este faptul că în cazul mai multor investigaţii nu sunt pornite cauze penale din cauza lipsei părţilor vătămate, care au avut de suferit de pe urma acordării creditelor neperformante. În acelaşi timp, Chetraru susţine că au fost identitificate active, inclusiv imobile, care au fost procurate din banii scoşi din cele trei bănci, iar suma este de 200 milioane de dolari. În cazul acestora au fost identificaţi beneficiarii fictivi ai acestor active. În acest sens, au fost efectuate deplasări urgente în Marea Britanie, Rusia, Panama, Cipru, Letonia şi alte ţări. „Este vorba despre 13,5 miliarde de lei, iar dacă vom obţine confirmarea din partea instituţiilor similare din mai multe ţări privind localizarea activelor, atunci o bună parte din această sumă va fi recuperată. A fost identificat circuitul financiar prin care au fost scoşi aceşti bani din bănci în afara ţării”, a subliniat Viorel Chetraru.

De asemenea, directorul CNA a mai precizat că a avut loc „carusel al creditării”, când o anumită sumă era împrumutată unei persoane, iar apoi recuperată pentru a fi din nou acordată sub formă de credit şi au fost folosite formule contabile prin care o mică sumă rămasă „umfla” datoriile acestor bănci. De asemenea, Viorel Chetraru susţine că aceste credite erau acordate grupurilor afiliate managamentului Băncii de Economii, sau aşa-numitului ”grup Shor”.

UPDATE 14:30 Şedinţa Parlamentului este publică. Deputaţii au decis ca aceasta să fie reluată online. În aceste momente, este audiat directorul CNA, Viorel Chetraru. Cu uşile închise a fost audiat procurorul general, Corneliu Gurin.

--------------

Parlamentul de la Chişinău a convocat miercuri o şedinţă specială în care sunt audiaţi procurorul general, directorul CNA, directorul SIS, ministrul Finanţelor şi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei în ceea ce priveşte frauda din sistemul bancar. Şefii acestor instituţii urmează să răspundă şi la întrebările privind măsurile întreprinse de aceştia pentru elucidarea situaţiei.

În cadrul luărilor de cuvânt, deputaţii au decis că audierile trebuie să fie secrete. Cu această propunere au fost de acord deputaţii din partea PCRM şi PL. Democraţii au optat pentru ca unii dintre raportori să fie audiaţi în secret, iar liberal-democraţii au optat pentru audieri deschise. PSRM, de asemenea, a optat pentru audieri deschise, însă a fost de acord ca anumite detalii din dosarele penale să fie anunţate ulterior deputaţilor dacă acestea fac parte din secretul anchetei.

În final, 52 de deputaţi au votat ca şedinţa de astăzi să aibă loc cu uşile închise. „Îi rog pe toţi cei care nu sunt deputaţi sau invitaţi speciali pentru audieri să plece din sală. Secretariatul Parlamentului - să asigure ca sistemele de securitate să funcţioneze, să nu fie transmisiuni, să funcţioneze sistemul de bruiaj”, a declarat spicherul Andrian Candu.

Membrii şi susţinătorii Partidului Socialiştilor au huiduit Parlamentul

Mai mulţi membri şi susţinători ai Partidului Socialiştilor au protestat în faţa sediului Parlamentului. Aceştia sunt indignaţi că deputaţii au decis ca şedinţa specială să aibă loc cu uşile închise.

Participanţii la protest au huiduit anunţul privind caracterul închis al şedinţei. Aceştia strigau „Jos alianţa”, „Jos Ghimpu”, „Jos Voronin”, „Jos Lupu”, „Jos Plahotniuc” după ce Mihai Ghimpu, Marian Lupu şi Vladimir Voronin s-au expus pentru audierea închisă sau parţial închisă a informaţiei, transmite IPN.

Liderul socialiştilor, Igor Dodon, a venit în faţa mulţimii şi a spus că cei din Parlament se tem ca adevărul să fie aflat. Liderul socialiştilor a comunicat că fracţiunea PSRM va participa la şedinţa specială, va colecta toată informaţia şi o va face publică, deoarece poporul trebuie să afle adevărul.

Ulterior, mulţimea s-a organizat în marş ca să meargă spre Preşedinţie şi să ceară demisia lui Nicolae Timofti.