Ambasadorul Turciei în Republica Moldova: Pentru a schimba atitudinea găgăuzilor este nevoie de investiţii în UTA Găgăuzia

Turcia, prin intermediul agenţiei de cooperare, a realizat mai multe proiecte decât alte state. FOTO Alexandru Tarlev

Ambasadorul Turciei în Republica Moldova, Excelanţa Sa, Mehmet Selim Kartal, crede că va găsi limbă comună cu Irina Vlah, noul başcan al UTA Găgăuzia, chiar dacă aceasta se declară deschis pro-rusă. Totodată, nu crede că imixtiunea Federaţiei Ruse în procesul electoral din autonomie este una corectă şi este de părere că găgăuzii trăiesc în trecut.

Excelenţă, a mizat Turcia pe un candidat în această campanie electorală din UTA Găgăuzia?

Cu certitudine, nu. Noi nu ne implicăm în procesele politice din Găgăuzia. Cred că o asemenea abordare trebuie să fie adoptată şi de alte state, cea de a se abţine de la imixtiune.

Dar aţi avut poate o simpatie personală pentru un candidat?

Nu vreau să vă dezvălui propriile mele simpatii sau idei. Dar, fiind un reprezentant al Truciei, aş vrea să spun că noi considerăm Găgăuzia ca un tot întreg. Pentru noi este mult mai important ca UTA Găgăuzia şi poporul găgăuz să fie unit, consolidat. Ei au nevoie să fie uniţi pentru propriile lor drepturi. De aceea, noi avem o simpatie pentru întreaga comunitate găgăuză.

Cum veţi coopera cu noul başcan, Irina Vlah, în condiţiile în care ea se declară deschis partener al Rusiei?

Da, este bine cunoscut acest fapt. Noi am comunicat cu ea şi înainte, când a fost membru al unui partid de opoziţie - Partidul Comuniştilor. Noi avem relaţii bune cu ea şi am avut un dialog bun. Acest dialog va continua pentru binele întregii comunităţi găgăuze. Ministerul de Externe turc a avut o declaraţie prin care a felicitat noul başcan şi i-a urat succese.

Noi am spus şi înainte de alegeri că, indiferent cine va fi başcan, vom coopera cu el în interesul comunităţii găgăuze, dar şi în interesul Republicii Moldova. Noi nu suntem prieteni doar ai găgăuzilor. Pentru asta am fost şi criticaţi de găgăuzi. Dar este rezonabil să susţinem politica de integrare europeană a Republicii Moldova, pentru că şi noi, de atâţia ani, megem pe această cale. Găgăuzia trebuie să fie alături de Chişinău în acest parcurs. Noi vrem să vedem Moldova în Uniunea Europeană.

Dar Chişinăul şi Comratul au viziuni separate privind politicile de integrare...

Pe noi ne întristează faptul că există aceste diferenţe. De aceea, încercăm să reunim Chişinăul şi Comratul. Acesta este rolul Turciei. Deoarece suntem de aceeaşi etnie cu găgăuzii, îi putem înţelege mai bine decât alţii.

Turcia, prin intermediul agenţiei de cooperare, a realizat mai multe proiecte decât alte state.

Când am vizitat oficiul başcanului am fost foarte dezamăgit de condiţiile în care lucrează acesta, de starea clădirii. Imediat, am sugerat că trebuie să facem ceva pentru ameliorarea acestor condiţii. Prin intermediul Agenţiei de Colaborare şi Coordonare TIKA al Guvernului Republicii Turcia, am început lucrările în această direcţie. Apoi, TIKA a cumpărat pentru televiziunea şi radioul găgăuz echipament modern.

Vă deranjează când auziţi declaraţii precum că „Găgăuzia este parte a lumii ruse”?

Pentru mine, acest fapt simbolizează că ei trăiesc în trecut. Dar trebuie să ne focusăm asupra vieţii de astăzi şi să rezolvăm problemele actuale şi trebuie să ne gândim la viitorul noii generaţii. Noi îi putem îneţelege pe găgăuzi, pentru că ei au fost educaţi în limba rusă.

O vedeţi pe Irina Vlah ca pe un başcan care va acţiona independent de Moscova?

Nu ştiu ce va face Irina Vlah. Din experienţa mea de ambasador în diferite state, dar şi din exemplul ţării mele, pot spune că declaraţiile politicienilor înainte de alegeri nu corespund neapărat cu acţiunile lor de după alegeri. Este, practic, o regulă. Dar nu putem şti cât de mare va fi această diferenţă.

Ambasadorul UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a declarat că în jurul alegerilor din Găgăuzia se face prea multă geopolitică. De ce Găgăuzia ar reprezenta un interes geopolitic atât de mare?

Nu cred că există interese geopolitice mari în jurul UTA Găgăuzi, dar aceste interse pot fi create.

Cum apreciaţi implicarea externă în alegerile pentru başcanul UTA Găgăuzia, în mod special cea a Federaţiei Ruse?

Dacă Federaţia Rusă s-a implicat atât de mult, este evident că are anumite interese acolo. Dar noi credem că această abordare nu este una corectă.

Găgăuzii, se pare, au temeri nefondate cu privire le Uniunea Europeană şi NATO. Cum credeţi că găgăuzii pot deveni adepţi ai valorilor europene, integrării europene şi cum Turcia ar putea contribui, în acest sens?

Turcia nu se poate implica, nu le putem schimba atitudinile găgăuzilor, dar putem să le relatăm experienţa noastră. Turcia a avut un război pentru independenţă la începutul secolului al XX-lea împotriva unor state europene. Atunci, Uniunea Sovietică ne-a ajutat. Ajutorul a venit chiar prin intermediul bolşevicului Frunze, moldovean de origine. Uniunea Sovietică a fost primul stat care a recunoscut Turcia. Apoi, în pofida acestui fapt, obiectivul formulat de Atatürk (Mustafa Kemal Atatürk, primul preşedinte al Turciei - n.r.) a fost să construim un stat european. În 80 de ani am avut progrese în acest sens.

Cum apreciaţi schimbul economic dintre UTA Găgăuzia şi Turcia?

Sunt puţine firme tuceşti care investesc în Găgăuzia, ar trebui să fie mai multe companii, investiţii, dar şi din alte state europene. Atunci, oamenii, generaţia nouă îşi va vedea viitorul în Europa. Acum, tinerii îşi văd viitorul în a obţine un post de muncă în Federaţia Rusă. În aceste condiţii nu ne putem aştepta la o altă atitudine.

Noi ne întrebăm de ce găgăuzii nu vorbesc limba găgăuza. Dar pentru ce să o vorbească? Finalitatea educaţiei este ca omul să-şi poată câştiga pâinea. Ei merg fără probleme în Rusia unde îşi găsesc locuri de muncă. În aceste condiţii ei au nevoie de limba rusă.

Care este atitudinea Turciei faţă de referendumul ilegal, desfăşurat acum un an, în care găgăuzii au votat masiv pentru apropierea de Rusia?

Spicherul Parlamentului turc a declarat că nu este corect ca UTA Găgăuzia să aibă o altă direcţie faţă de cea a Chişinăului. Pentru această declaraţie, el a fost criticat aspru de câţiva oficiali găgăuzi.

Dar cum vedeţi  ideea de federaţie, în care Găgăuzia şi Transnistria să fie subiecţi ai acesteia?

Doar cetăţenii Republicii Moldova pot decide asupra acestui lucru. Întregul popor trebuie să facă o alegere în ce fel de sistem vor să locuiască. Această alegere nu trebuie făcută doar de găgăuzi sau de locuitorii regiunii transnistrene. Dar, din câte ştiu, moldovenii vor să trăiască în unitate, dar nu într-o federaţie. Turcia, care are problemele sale în acest sens, vrea să fie stat unitar, de aceea nu poate să îndrume pe cineva să aleagă o altă cale.

Una dintre premisele pentru oferirea statutului de auonomie în 1994 Găgăuziei a fost conservarea şi promovarea culturii şi limbii găgăuze. Observăm însă că, în 20 de ani, lucrurile nu s-au îmbunătăţit esenţial, în acest sens. Limba găgăuză se predă în şcoli doar ca o disciplină de sine stătătoare. Învăţământul în limba găgăuză nu există. Ipotetic, dacă Parlamentul Republicii Moldova va pune problema cu privire la anularea autonomiei Găgăuziei, care va fi reacţia Turciei?

Turcia a încurajat înfiinţarea autonomiei găgăuze. Atunci a fost o decizie bună. Acum, găgăuzii nu trăiesc într-un conflict îngheţat, ci în pace. De aceea, noi am susţinut statutul de autonomie. Credem că dacă acest statut va funcţiona, astfel ca oamenii să fie fericiţi, aceasta ar putea fi una dintre modalităţile de a rezolva problema transnistreană. Ar fi un avantaj pentru Republica Moldova, de aceea noi suntem susţinătorii autonomiei găgăuze şi a promovării identităţii culturale şi a limbii găgăuze. În acest sens, cu suportul Turciei, a fost publicat Dicţionarul-îndrumar de termeni lingvistici român-rus-găgăuz în 10.000 de exemplare.