În 2016, Republica Moldova va trece din nou printr-o criză politică, atunci când va trebui ales şeful statului

Nicolae Timofti a fost ales preşedintele Republicii Moldova pe 16 martie 2012 FOTO: Adevărul

Cea mai mare greşeală pentru democraţia Republicii Moldova a fost decizia de a alege preşedintele de către Parlament şi, în aceste condiţii, situaţia când alegerea preşedintelui a intrat în impas cu certitudine se va repeta, susţine expertul în drept constituţional, Nicolae Osmochescu, într-un interviu pentru „Europa Liberă”.

Pentru ca preşedintele să fie ales de electorat este necesară modificarea Constituţiei Republicii Moldova, precizează Osmochescu. 

„Constituţia, la rândul ei, poate fi modificată prin două metode, două mijloace juridice. Prima, poate fi modificată prin referendum. Doi, de a adopta o lege constituţională privind modificarea Constituţiei. Prima variantă – iniţiatorul organizării şi petrecerii unui referendum, subiect cu drept de iniţiativă poate fi preşedintele, poate fi Guvernul, poate fi un partid politic, poate fi un grup de iniţiativă, nu contează. Dacă de la un grup de iniţiativă, atunci din numărul populaţiei, trebuie să fie colectate nu mai puţin de 250 de mii de semnături care să reprezinte nu mai puţin de 2/3 din unităţile administrativ-teritoriale din Republica Moldova. Decizia de a organiza şi de a petrece un referendum, indiferent care este tema, îi aparţine în exclusivitate Parlamentului”, a subliniat expertul.

Potrivit lui Nicolae Osmochescu, o altă cale ar fi modificarea prin adoptarea de către Parlament a unei legi constituţionale. „Este o cale mult mai simplă, mult mai sigură şi mult mai realizabilă, atunci când în Parlament există o majoritate parlamentară de 2/3 din deputaţii aleşi. Iniţiativa de a organiza un referendum sau de a adopta o lege constituţională privind modificarea Constituţiei în mod obligatoriu se supune avizării de către Curtea Constituţională”, a adăugat Osmochescu.

Astfel, expertul a amintit de decizia comuniştilor de a modifica prevederile Constituţiei fără a se gândi la consecinţe, iar societatea a simţit impasul în care a intrat alegerea preşedintelui în 2012. Întrebat dacă situaţia de atunci se va repeta, Nicolae Osmochescu a răspuns: „Cu certitudine se poate repeta”.

„Dar scăderea după prima încercare sau după a doua încercare a pragului de voturi nu e un lucru util şi nu e un lucru care ar da încredere mai mare electoratului şi autoritate Preşedintelui. În opinia mea, a fost cea mai mare greşeală pentru democraţia noastră, când s-a recurs la alegerea Preşedintelui de către Parlament. Pentru că dacă noi am fi avut un sistem politic stabil, un sistem democratic stabil, un sistem juridic stabil, în care funcţionează trei-patru partide care vin la guvernare, urmăresc acelaşi scop, dar prin diferite mijloace, atunci da, poate fi şi o republică parlamentară, cum, chipurile, avem acum, conform Constituţiei, şi Preşedintele poate fi ales de Parlament”, adaugă Nicolae Osmochescu.

Preşedintele Nicolae Timofti, dar şi mai mulţi lideri politici au optat pentru modificarea Constituţiei în vederea alegerii şefului statului de către electorat. Amintim că, în anul 2012, algerea preşedintelui Republicii Moldova a intrat în impas din cauza lipsei numărului necesar de voturi, criza potică durând aproape trei ani.