Secretele preşedintelui Timofti: zeci de miliarde de dolari în off-shore-uri, raiduri şi implicarea lui Ilan Shor în jefuirea băncilor
0
Preşedinţia Republicii Moldova a desecretizat mai multe deocumente din perioada 2012 - 2015 în care principalele instituţii în stat sunt atenţionate asupra ilegalităţilor din sectorul financiar-bancar şi cel al asigurărilor.
Documentele reprezintă decizii ale Consiliului Suprem de Securitate condus de Nicolae Timofti şi adresări către foştii premieri ai Republicii Moldova, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici. Potrivit informaţiei prezentate, un document care datează din 29 iunie 2012 se referă la decizia Consiliului Suprem de Securitate (CSS) privind atacurile de tip raider la Moldova-Agroindbank, Universalbank, Victoriabank şi Banca de Economii.
Judecătorii, intermediarii atacurilor raider de la bănci
Astfel, CSS atenţionează asupra faptului că de la aceste bănci au fost noi tentative de preluare ilegală a acţiunilor prin fraude şi abuz. Informaţia relevă faptul că atacurile de tip raider erau realizate cu ajutorul şi prin intermediul juudecătorilor. Tot în acest document se atarge o atenţie deosebită Băncii de Economii, care a oferit credite substanţiale unor persoane „fără o condiţie financiară favorabilă şi fără a gaja împrumutul”. În acelaşi timp, este atrasă atenţia asupra tranzacţiilor dubioase cu pachete de acţiuni de la BEM. CSS consideră că de aceste ilegalităţi se face vinovată conducerea băncii, directorul de atunci fiind Grigore Gacichevici, care a şi demisionat în august 2012.
Recomandările CSS, ignorate
O altă decizie a CSS desecretizată de preşedintele Nicolae Timofti este din 11 iunie 2013 unde se constată că eforturile insituţiilor statului nu dau rezultate în contracararea pericolelor din sistemul bancar. Astfel, membrii Consiliului, după o şedinţă cu şefii mai multor insituţii, cum ar fi guvernatorul BNM şi procurorul general, avertizează despre faptul că valorile mobiliare ale Moldova-Agroindbank sunt în continuare acaparate fraudulos. CSS declară că recomandările sale din iunie 2012, care se referă la îmbunătăţirea legislaţiei şi monotorizarea atentă a tranzacţiilor dubioase, nu au fost sau parţial au fost respectate de către instituţiile vizate.
Singurul document care divulgă numele unor persoane care se fac vinovate de situaţia din sectorul bancar reprezintă o adresare a şefului statului către ex-prim-ministrul Chiril Gaburici. Astfel, Nicolae Timofti declară în scrisoarea adresată fostlui premier că rolul plenar în tranzacţiile dubioase de la Banca de Economii îl are actualul primar de Orhei, Ilan Shor.
Ilan Shor, personaj dubios şi de rea-credinţă în opinia lui Timofti
Preşedintele Republicii Moldova afirmă că Shor este cercetat penal pentru delapidările de la BEM şi, în acelaşi timp, este şef al Consiliului de Administraţie al Aeroportului Chişinău. „Am mari dubii asupra bunei-credinţe a persoanei vizate în exercitarea obligaţiunilor asumate în contractul de concesiune”, i-a scris Timofti lui Gaburici.
Prin urmare, preşedintele i-a solicitat lui Chiril Gaburici să analizeze situaţia şi dacă este necesar să iniţieze rezilierea contractului de concesiune al Aeroportului.
Cea mai recentă decizie a CSS desecretizată datează din 5 august când se atestă că din cauza lipsei unor intervenţii prompte ale insituţiilor responsabile continuă atacurile frauduloase asupra unor bănci şi instituţii financiare, cum ar fi Moldova-Agroindbank şi Asito. Membrii Consililiului descriu situaţia privind schemele frauduloase de la cei trei bănci aflate în prag de lichidare şi despre consecinţele acestui jaf. Astfel, CSS avertiza la începutul lunii trecute despre faptul că întreaga situaţie ar putea genera revolte în masă. „Se atestă o intesificare a activităţii unor actori politici dirijaţi din exterior, care prin tehnici de manipulare încearcă să dezbine societatea”, afirmau reprezentanţii CSS.
Politicieni, susţinuţi din exterior pentru a destabiliza situaţia
Referitor la aceştia, în document se mai spune că profită de instabilitatea politică şi economică pentru destabiliza situaţia din Republica Moldova. „Efectul acestor acţiuni este amplificat şi de propaganda tendenţioasă, fără precedent, desfăşurată de mass-media externă”, precizează CSS.
CSS a recomandat elaborarea de urgenţă a unui plan de acţiuni care ar diminua impactul crizei asupra populaţiei.
Zeci de miliarde de dolari, din bănci în off-shore
Un alt document de referă la tranzacţiile cu zonele off-shore, prin intermediul sistemului bancar, fiind înregistrată o cifră de afaceri de 94 de miliarde de lei sau circa 48,7 miliarde de dolari, ceea ce a prejudiciat grav bugetul.
În adresarea sa către ex-premierul Iurie Leancă, preşedintele Nicoale Timofti l-a atenţionat despre aceste probleme şi a oferit mai multe recomandări pentru a împiedica evaziunea fiscală. Este vorba despre insituirea unei taxe unice pentru tranzacţiile cu firmele off-shore sau limitarea acestora în domenii strategice pentru economie, cum ar fi cel bancar şi cel al asigurărilor.
Un alt document datează din 8 iulie 2013 şi vizează sectorul asigurărilor. Este vorba de o altă scrisoare transmisă lui Iurie Leancă în care Nicolae Timofti afirmă că preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman, l-a avertizat că pe piaţa asigurărilor se întâmplă acelaşi lucruri ca şi în sectorul bancar, iar un grup de 2-3 persoane ţintesc acapararea în mod ilegal a valorilor mobiliare ale asiguratorilor.