FOTO Cine este enigmaticul milionar moldovean, investitor la Aeroportul Internaţional Chişinău

FOTO Cine este enigmaticul milionar moldovean, investitor la Aeroportul Internaţional Chişinău

Pista Aeroportului Internaţional Chişinău are nevoie de modernizare şi extindere FOTO Adevărul

Una dintre companiile ruseşti din grupul care a preluat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău este controlată de un multimilionar originar din Republica Moldova. El are afaceri în domeniul transportului feroviar şi nu este exclus să aibă planuri şi pentru Calea Ferată din Moldova (CFM)

Pe 2 august 2013, într-o zi de vineri, la Chişinău este fondată compania Avia Invest, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părţi egale între societatea pe acţiuni Habarovski Aeroport şi holdingul Kolomenski Zavod. Peste numai două zile, ambele de odihnă, luni, Avia Invest se înscrie în concursul pentru concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, iar pe 30 august Boris Salov, administratorul companiei, semnează contractul cu Agenţia Proprietăţii Publice.

De la locomotive la avioane

Dacă despre proprietarii Aeroportului Habarovsk s-a mai scris în presa de la noi, despre celălalt acţionar al Avia Invest - practic deloc, însă aici surprizele sunt chiar mai mari. Prima vine de la specificul întreprinderii. Uzina situată în localitatea Kolomna din regiunea Moscova este un important producător de locomotive electrice şi diesel din Rusia. Ţinând cont de specializarea îngustă, participarea acesteia la concesionarea porţilor aeriene ale Republicii Moldova este cel puţin stranie. Compania pare să-şi facă, mai degrabă, intrarea pe piaţă. Următorul pas logic ar fi să participe la proiectele de modernizare a Căii Ferate din Moldova (CFM) ca, într-un final, să preia o parte din întreprinderea moldovenească. La Chişinău se vorbeşte deja că, după restructurarea în trei unităţi comerciale (transportul de pasageri, transportul de mărfuri şi infrastructura feroviară), Calea Ferată ar putea fi concesionată după scenariul aeroportului. Acest lucru este foarte probabil, având în vedere faptul că uzina face parte din grupul Transmasholding - cel mai mare producător de locomotive, vagoane şi material rulant feroviar din Rusia.

Uzina din Kolomna produce cele mai puternice locomotive din lume FOTO: rzd-expo.ru

Unul dintre acţionarii acestui grup este miliardarul rus de origine uzbecă Iskander Mahmudov (locul 15 în Forbes Rusia, cu o avere de 8,7 miliarde de dolari). El a mai avut afaceri în Republica Moldova, în perioada 2005-2007, deţinând 49% din acţiunile Centralei de la Cuciurgan. Fiind proprietar la câteva mari mine de cărbune din regiunea Kuzbass, Mahmudov intenţiona să producă la Cuciurgan mai multă energie electrică din cărbune şi s-o vândă în Republica Moldova şi în statele din Balcani. Afacerea însă a eşuat din cauza că autorităţile moldovene au întrerupt colaborarea cu centrala din stânga Nistrului.

Oligarh estonian cu pretenţii de preşedinte

O altă surpriză este că printre acţionarii Transmasholding se numără şi Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean (locul 154 în topul celor mai bogaţi ruşi, cu o avere de 650 de milioane de dolari. Născut în 1966, în satul Plopi din raionul Râbniţa, Glinca este o persoană aproape necunoscută în Moldova, dar şi peste hotare. Pe internet pot fi găsite doar două poze cu el, şi acelea graţie presei din Estonia. De altfel, această ţară i-a devenit a doua patrie. Aici, încă în 1990, a fondat prima sa companie de transport a materiei prime din Rusia spre Occident, prin porturile din Estonia, avându-l ca partener de afaceri pe Rustam Axenenko, fiul fostului ministru rus al Transporturilor.

Una dintre puţinele fotografii l-a surprins pe Serghei Glinca alături de Anna Maria Galojan, ziaristă şi lideră a unei mişcări de tineret din Estonia, care în prezent este dată în urmărire internaţională FOTO: publik.delfi.ee

În anul 2000, împreună cu rusul Maxim Liskutov, creează compania World Wide Invest, redenumită apoi în Trans Grupp AS, una dintre cele mai mari întreprinderi din Estonia. În 2005, „pentru merite deosebite în dezvoltarea economiei estoniene“, Serghei Glinca primeşte titlul de cetăţean al acestei ţări baltice. Potrivit revistei Forbes, în anii 2005-2007 a susţinut un partid de opoziţie din Moldova şi avea planuri să revină în ţară pentru a se implica în politică. Presa estoniană scrie că Glinca a fost chiar una dintre candidaturile de compromis la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, în 2009, pentru că are afaceri atât într-o ţară a Uniunii Europene, cât şi în Rusia. În Estonia, averea lui este estimată la 103 milioane de euro, el fiind al 12-lea printre cei mai bogaţi estonieni în anul 2013.

Pile la primăria Moscovei

Din anul 2012, coproprietară la Trans Grupp este soţia lui Maxim Liskutov. Ultimul s-a retras din afaceri după ce a ajuns viceprimar al Moscovei, responsabil pentru transport. În vârstă de 36 de ani, Liskutov a fost lăudat chiar de preşedintele rus Vladimir Putin, iar unii experţi îi prezic un mare viitor mare în politica din Rusia.

Plecarea partenerului său într-o funcţie publică a fost, se pare, de bun augur pentru Glinca. În 2012, Trans Grupp a preluat 50% din compania de transport suburban de pasageri din Moscova, devenind unul dintre cei mai mari operatori din Rusia. O altă achiziţie a fost o companie specializată în transportul pe calea ferată a automobilelor. Tot de anul trecut, Trans Grupp AS deţine şi 50% din Transmasholding. În prezent, compania controlată de milionarul moldovean are circa 10.000 de vagoane şi transportă anual peste 30 milioane de tone de mărfuri, fiind al cincilea operator ca mărime din Rusia. Conform unor surse, Glinca a vizitat în această vara Chişinăul, întâlnindu-se cu mai mulţi deputaţi şi oficiali din Guvern.

Miliardarii ceceni şi securistul rus

În spatele celui de-al doilea acţionar al Avia Invest, Aeroportul din Habarovsk, se află o familie de miliardari ceceni. Cu o cotă de 79%, acţionar majoritar al aeroportului este compania Kvarţ-Invest din Moscova, iar celelalte acţiuni aparţin grupului Incheon din Coreea şi firmei Panadero Investments Ltd, un offshore din Insulele Virgine Britanice. Aeroportul Habarovsk este gestionat de compania UK Komaks, care se va ocupa şi de cel din Chişinău.

Kvarţ-Invest şi Aeroportul Habarovsk fac parte din grupul Alliance, controlat de oamenii de afaceri Musa, Mavlit şi Deni Bajaev (doi fraţi şi un nepot), originari din Cecenia. Potrivit Forbes, fiecare are o avere de circa 750 de milioane de dolari, iar Deni Bajaev (18 ani) este un adevărat wunderkind. La vârsta de 12 ani, el avea un IQ de 148 de puncte (cu mult peste media umană), ocupând locul 2.468 din 20.000 cei mai inteligenţi oameni din Rusia.

Este interesantă şi persoana preşedintelui şi proprietarului companiei UK Komaks, Konstantin Basiuk. Acesta face parte din aşa-numita rezervă prezidenţială de cadre din Rusia. A absolvit în 1988 Şcoala Superioară a KGB-ului sovietic şi, pe lângă abilităţile de manager, este specialist în tehnologii electorale, remarcându-se în calitate de consultant la diverse alegeri parlamentare şi locale din Rusia şi din spaţiul CSI.

Planuri irealizabile

Mai mulţi politicieni şi experţi moldoveni au acuzat lipsa de transparenţă la selectarea companiei concesionare şi au atras atenţia asupra unor clauze periculoase din contract. Economistul Vasile Tofan sugerează, într-o analiză pe blogul său, că ruşii nu vor investi toate cele 244 de milioane de euro prevăzute în contract pentru modernizarea Aeroportului Internaţional Chişinău, deoarece nu au şanse să le recupereze. Potrivit lui, ţinând cont de nivelul de risc al Moldovei, rata adecvată de rentabilitate din administrarea aerogării ar trebui să fie de 20-25%, însă UK Komaks nu va avea mai mult de 8%. „Chiar şi pentru a atinge acest nivel, numărul de pasageri trebuie să crească de aproape şase ori, marja de profitabilitate - cu 50%, iar veniturile per pasager să se tripleze, ceea ce este improbabil“, este opinia specialistului.

Economistul Alexandru Fală de la Centrul analitic Expert-Grup nu exclude faptul că după aeroport ar putea fi concesionate şi alte întreprinderi, inclusiv CFM. „Nu văd o problemă în faptul că o uzină de locomotive din Rusia stă în spatele firmei ce a preluat în concesiune Aeroportul Chişinău. Mult mai important este dacă investitorii îşi vor respecta angajamentele contractuale şi vor realiza planul de investiţii în modernizarea aeroportului. Şi aici apar cele mai mari semne de întrebare“, e de părere expertul.

Prevederi cu întrebări

Dacă acordul de concesiune a Aeroportului Chişinău va fi reziliat dintr-o greşeala a autorităţilor moldovene, statul va plăti operatorului privat 100% din investiţia făcută. Potrivit contractului, rezilierea poate avea loc „la apariţia şi continuarea oricărui caz de neîndeplinire a obligaţiei“, fără a preciza natura acesteia. Totodată, nu există o clauză prin care statului să i se ofere un termen de graţie pentru a remedia încălcările. La rândul său, UK Komaks poate renunţa uşor la concesiune, motivând, de exemplu, că fluxul de pasageri este prea mic sau că rentabilitatea nu e cea aşteptată.

Cine este şeful Avia Invest

Administratorul companiei Avia Invest, Boris Salov (60 de ani) este un veteran al aviaţiei civile din Republica Moldova, În trecut a condus mai multe companii, inclusiv Air Moldova, iar acum, pe lângă Avia Invest, este şi administrator şi acţionar majoritar al companiei Jet Star. Anul trecut, Jet Star s-a făcut remarcată prin achiziţia unui Boeing 747 Cargo, cel mai mare avion care zboară sub pavilion moldovenesc. Salov deţine şi 25% din acţiunile companiei aeriene Renan. Până în 2009, principalul acţionar al Renan a fost firma irlandeză Balcombe Investments Ltd, deţinută de fraţii ceceni Timur şi Alihan Mutaliev. Potrivit unei anchete a Centrului Român de Investigaţii Jurnalistice, compania Renan a fost implicată în mai multe scandaluri internaţionale legate de traficul de arme unor grupări militare din Angola, plătite cu diamante. Renan a figurat şi în rapoartele ONU privind activitatea celebrului traficant de arme Victor But.

Boris Salov este directorul Avia Invest şi fondator la alte câteva companii de aviaţie FOTO: odnoklassniki

În anul 2005, compania participă la fondarea unei firme ce a preluat un pachet de circa 6% din acţiunile Victoriabank, care ulterior ar fi ajuns sub controlul lui Vlad Plahotniuc, pe atunci director la Petrom Moldova. În schimb, directorul şi fondatorul companiei Renan, Andrei Grosul, a fost acţionar şi membru al Consiliului de Administraţie la Investprivatbank, bancă ce a dat faliment în 2009.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ şi pune corupţia la zid!“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

citeste totul despre: