Un antidot împotriva „Alzheimer“-ului istoric: cartea „Basarabie! Libertatea şi progresul vin de peste Prut“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Accademia di Romania din Roma, în colaborare cu Asociaţia Dacia, au prezentat, cu prilejul sărbătoririi a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, cartea „Basarabie! Libertatea şi progresul vin de peste Prut“, semnată de academicianul Sergiu Ion Chircă.

Născut la 10 octombrie 1934, în Chişinău, judeţul Lăpuşna, doctor în ştiinţe economice, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, Sergiu Chircă este unul dintre cei care a trăit istoria pe viu. Etichetat în 1965 de către autorităţile comuniste drept „antisovietic cu tendinţe naţionaliste“, este ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, unde a votat Declaraţia de independenţă şi a lansat, în 1992, propunerea ca Moldova să părăsească zona rublei sovietice şi să adere la leul românesc.

La Roma, a fost cea de-a patra lansare a cărţii sale, căci după Chişinău şi Bucureşti, profesorul Chircă a dorit să o dedice diasporei, „acelor români-moldoveni alungaţi de soartă din Basarabia dezmembrată şi rătăcită între Est şi Vest“. 

„Singura salvare e România“

În deschiderea evenimentului, Mihai Bărbulescu, directorul Academiei Române la Roma, a făcut o scurtă prezentare a istoriei Basarabiei în contextul caleidoscopic al istoriei actuale. El şi-a exprimat regretul că la un sfert de veac de democraţie, Istoria Românilor se învaţă din ce în ce mai puţin şi mai prost, dominată de un curent antinaţional şi antipatriotic.

Tatiana Chiriţă, fost redactor-stilizator la Chişinău, stabilită de câţiva ani la Roma, a prezentat emoţionantul mesaj al autorului cărţii. Comparând cele două repere ale istoriei, care au marcat destinul Basarabiei, autorul îşi face un proces de conştiinţă: „În 1918, noi, basarabenii, am avut parte de o generaţie cu studii serioase care, deşi trecută prin puşcăriile ţariste, avea o gândire naţională, românească. În timp ce noi, cei din anii 1989-1991, din păcate, nu am reuşit să valorificăm minunata şansă istorică ce apăruse în acea perioadă, Sfatul Ţării a votat Unirea cu Ţara la 1918. Noi, însă, am votat un separatism faţă de Ţară şi de Neam!“.
Dar tot autorul e cel care nu îşi pierde speranţa, azi mai mult ca ieri, indicând singura cale justă pentru Basarabia, aceea de a schimba cursul istoriei, al acelei istorii întrerupte brutal de două ori: mai întâi la 16 mai 1812, apoi la 28 iunie 1940: „Singura salvare e România: ar înţelege, oare, moldoveanul că scăparea lui este reUnirea cu moldoveanul de peste Prut, cu Ţara? Noi, dacă nu am fi avut cei 22 de ani de românism, astăzi am fi fost o etnie cu totul slavizată“. Rugămintea profesorului Chircă adresată nouă, celor împrăştiaţi în lumea largă, nu te poate lăsa indiferent: „Pentru a ieşi din impas, trebuie să fim uniţi: noi aici, în Basarabia, iar voi acolo, în Italia şi în toată Europa. Nu rupeţi legătura cu bătrânii şi săracii noştri şi ai voştri; ei, sărmanii, în afară de URSS nu ştiu nimic. Însă URSS-ul pe care Putin doreşte să-l reanimeze e cu totul altceva“.

Volumul a fost adus la Roma de către Liuba Croitoru Marian, fostă profesoară care l-a cunoscut pe autor în 2012, cu ocazia Congresului al V-lea al diasporei. „A fost o adevarată revelaţie, o frumoasă descoperire în miriştea adevărurilor secerate. Firea modestă a autorului,  fraza-i coerentă, caldă şi sfătoasă, precum şi duhul blândeţii, împletit cu intransigenţa când e vorba de Ţară, Neam şi Adevăr, m-au însoţit pe parcursul lecturii acestei demult jinduite cărţi. Căci de amar de vreme simţeam nevoia unei confirmări a istorisirilor auzite de la bunica mea, care a urmat întregul ciclu al instruirii româneşti interbelice şi datorită careia am studiat o istorie - care nu era a noastră - cu mari rezerve. Îi sunt profund recunoscătoare autorului pentru forţa argumentului care izbucneşte din această carte. Devenită «ostaşul din garda personală», îmi pune mereu la îndemână replici de săgeată ca să contracarez atacurile «hoardelor» lobotomizate de pe «odnoklassniki.ru» şi nu numai“.

Marcaţi de criza identitară

Referindu-se la carte, poetul bucovinean George Lupaşcu a dezvăluit una din principalele idei - criza identitară şi ieşirea din starea de rătăcire în care se găseşte o bună parte din populaţia Republicii Moldova, subliniind şi rolul pe care îl are intelectualitatea în procesul de reconstrucţie naţională. „Nu am citit-o doar cu ochii, ci şi cu inima. Mie personal îmi plânge sufletul când văd anumiţi oameni care nu înţeleg necesitatea revenirii Basarabiei la Patria-mamă, România. Aceştia sunt într-o stare de confuzie totală, acea confuzie atât de bine descrisă de domnul Chircă. Imperiul ţarist şi apoi sovieticii au făcut tot ce le-a stat în puteri ca să-i deromânizeze pe basarabeni şi să le cultive ura faţă de români.“ 

La rândul său, poeta Tatiana Ciobanu, coordonator al Asociaţiei Dacia, a atras atenţia asupra duplicităţii majorităţii politicienilor moldoveni care au şi cetăţenia statului român. Din păcate, deseori aceştia susţin un tip de statalitate pe care profesorul Chircă l-a diagnosticat cu exactitate: „statalitatea a devenit o formă ascunsă şi camuflată de deznationalizare şi rusificare nu de către forţele de ocupaţie ruseşti, ci de noi înşine, de nişte cetăţeni ai Republicii Moldova ce reprezintă interesele Rusiei.“

O carte pentru „restanţierii la istorie“

Printre cei care au participat la lansare s-au numărat acad. Marius Sava, de la Academia Română din Bucureşti, reprezentanţi ai Ambasadei Republicii Moldova la Roma, studenţi de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi mulţi basarabeni aflaţi la muncă pe meleaguri italiene. Majoritatea citiseră cartea, deoarece autorul a avut bunăvoinţa să ne trimită din timp mai multe volume. Pentru Nina Negură, nascută în regiunea Odesa (Chilia, Ismail) şi a cărei copilărie a fost marcată de îndoieli şi întrebări, pe care la istorie sau geografie nu avea dreptul să le adreseze, această carte e „cutia neagră“ ce i-a oferit răspunsurile la misterele din „perioada roşie“.

Şi pentru Stela Bălan, o altă pasionată de istorie, cartea s-a dovedit a fi o revelaţie: „Sunt subiecte ce ne-au fost interzise, ascunse cu străşnicie ca să nu ne cunoaştem trecutul, strămoşii, rădăcinile. Chiar de la prima pagină, autorul subliniază că lucrarea sa e destinată tuturor. E şi normal să fie aşa,  fiindcă aproape tot basarabeanul e restanţier la istorie. Fără îndoială, tinerii sunt favorizaţi de soartă, pentru că trăiesc vremuri în care nu-i stinghereşte nimeni să se adape la izvoarele adevărului istoric, ocrotite cu atâta dăruire de nişte entuziaşti asemeni domnului Chircă“.

Tinerii sunt speranţa

Studentul basarabean Nicolae Negură ne întăreşte convingerea că tinerii ştiu cine sunt şi ce vor: „Generaţia mea a avut noroc, deoarece am deschis abecedarul cu frumosul scris latin, am avut noroc de Oameni care au luptat pentru limba română şi istoria românilor. Însă au fost puţini şi nu s-au bucurat de susţinerea elitei politice. Pentru mine aceasta este cartea adevărată, mereu actuală şi plină de lumină“. Dana Bivol, studentă şi ea la Roma, ne-a vorbit despre acei moldoveni care, din lipsa unei conştiinţe naţionale, pledează cu atâta patos pentru independenţă, fără să-şi dea seama că pledează, de fapt, o cauză pierdută.

Din discuţiile avute cu cei din sală s-a desprins o concluzie firească: această carte ar trebui recomandată familiilor, tinerilor, dar mai ales elitei politice, indiferent de orientare - moldovenistă sau românofilă. Ileana Cîrlig, o antreprenoare din Moldova, a menţionat că generaţii de concetăţeni sunt irecuperabile, fară speranţă, atâta timp cât basarabeanului de rând i se îngrădeşte accesul la adevăr, fiind manipulat de mass-media politizate. Radu Dumitru a ţinut să ne mărturisescă: “Sunt atât de fericit că am cartea aceasta, m-am bucurat atât de mult când am gasit-o, parcă nu-mi vine să mă despart de ea: e ca un sfetnic bun. Toată admiraţia şi recunoştinţa noastră autorului”.

Cartea are o valoare inestimabilă, e o carte pentru toţi, precum afirmă autorul, o carte de căpătâi, am zice noi, pentru orice basarabean care doreşte să-şi cunoască istoria pusă la index de către politrucii vremii şi care trebuie să se trezească odată şi odată din coşmarul unei istorii care a făcut geografie. Este un antidot perfect împotriva "Alzheimer"-ului istoric. O carte care, citită la timpul poltrivi, ar fi schimbat cursul istoriei. Dar niciodată nu e prea târziu.

Omul frumos Sergiu Chircă

Autorul a donat deja mii de exemplare ministerelor Educaţiei şi Culturii, bibliotecilor şi universităţilor din Chişinău, precum şi politicienilor din mai multe ţări. Cele două ediţii ale volumului au apărut pe cheltuiala autorului şi a celor doi fii ai săi. Iată Omul frumos, cum ar zice Dan Puric dacă l-ar cunoaşte pe Sergiu Chircă. Un altruist, care se jertfeşte întru binele aproapelui. În timp ce pentru unii a fi înseamnă a avea, pentru Sergiu Chircă a fi înseamnă a  dărui cu mărinimie şi a împrăştia lumină în bezna ignoranţei.

Un articol semnat de membrii Asociaţiei Dacia, de la Roma (Italia)
 

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite