Tristeţea europeană a conflictului Chisinău-Tiraspol

Şeful Delegaţiei UE, Pirkka Tapiola, s-a declarat trist faţă de lipsa de prioritate acordată cetăţenilor din Republica Moldova conflictului dintre Chişinău şi Tiraspol. Totodată, acesta a subliniat ca tristeţea este şi motivaţia suficientă pentru acţiune, prezentând acest sentiment ca un stimulent: „Eu când sunt trist acţionez”.

Uniunea Europeană susţine pe termen lung soluţionarea conflictului transnistrean cu asistenţă tehnică şi experţi şi cu accentul pe necesitatea compromisului dintre Chisinău şi Tiraspol. Din perspectiva lui Tapiola, misiunea EUBAM este importantă pentru securitatea regională, implicit pentru rezolvarea conflictului, oferind recomandări tehnice foarte utile care nu sunt de natură politică. Declaraţiile au fost făcute la conferinţa ”Promovarea măsurilor de creştere a încrederii şi cooperării sectoriale între cele două maluri ale Nistrului”.

Acesta a prezentat ambivalenţa Republicii Moldova, prin raportarea la pieţele economice, Acordul de Asociere semnat la Chişinău şi direcţia Tiraspolului către Uniunea Vamală, ca fiind o problemă de natură strategico-economică care îşi are rădăcinile tot în cadrul acestui conflict nerezolvat.

În vizunea să, abordarea europeană urmăreste procesul îndelungat de construcţie a încrederii între oameni, care este fundamental, precum şi participarea acestora în calitate de cetăţeni la soluţionarea conflictului transnistrean. Seful adjunct al departamentului Operaţional Sectorial din cadrul delegaţiei Uniunii Europene, Danielle Keulen a declarat că prin creşterea capacităţii Biroului de Reintegrare s-au făcut eforturi reale pentru soluţionarea conflictului transnistrean, adăugând că Uniunea Europeană este un actor cheie în găsirea unor soluţii. În opinia sa, găsirea acestor soluţii nu se poate realiza decât cu efortul participativ al societăţii şi cu voinţă politică a Chişinăului, respectiv a Tiraspolului.

Vrem gloanţe nu pliante

Expertul în comunicare Andrei Stoiciu a relatat experienţa campaniei de promovare a reglementării conflictului transnistrean atât din teritoriu cât şi din cele 22 de caravane raspândite în mediul urban. Potrivit acestuia, întrebările cetăţenilor de genul” Ce face UE în reglementarea conflictului” sau “Ce face Guvernul în rezolvarea acestui conflict?” s-au modificat substanţial în momentul semnării Acordului de Asociere şi în momentul instabilităţii sociale şi politice izbucnit în Ucraina. Intrebări de genul, “Când va fi război?”, “Ce facem noi în caz de razboi?”, au început să apară iar oamenii au început să refuze pliante mărturisindu-şi temerea prin nevoia de gloanţe. Andrei Stoiciu a precizat că nevoia de informare permanentă a populaţiei prin autorităţi şi societatea civilă trebuie să fie prioritizată pe agenda oficială de soluţionară a conflictului. Contracarea diverselor frici iraţionale sau preconcepţii locale trebuie realizată cu coerenţă şi responsabilitate pentru a obţine o dispoziţie favorabilă a cetăţenilor pentru reglementarea conflictului transnistrean.

Uniunea Vamală în conflictul transnistrean

Managerul de proiect CBS AXA, Vasile Cantarji, a precizat că în urma unui studiu, doar 11% dintre cetăţeni nu văd prioritară în viaţa lor reglementarea disensiunii dintre Chişinău şi Tiraspol. Studiului a fost realizat pe un eşantion de 1097 de repondenţi cu vârste peste 18 ani în intervalul 14-23 mai anul curent. Potrivit studiului, priorităţile cetăţenilor Republicii Moldova sunt în mare parte tradiţionale. Primul loc pe agenda cetăţeanului este ocupat de viitorul copiilor săi, urmat de problema locului de muncă şi de mărirea preţurilor. În acelaşi timp repondenţii au precizat că acest conflict afectează viitorul ţării, acordându-i o importanţă majoră prin raspunsurile lor. Un procent de 86% dintre participanţii la studiu doresc ca Transnitria să rămână în Republica Moldova. Din perspectiva participanţilor, consensul acestui conflict poate fi atins prin schimbarea statutului limbii ruse că limbă oficială, respectiv cooperarea cu Uniunea Vamală. Şeful adjunct al Biroului de reintegrare al RM, George Bălan, a menţionat că disensiunile dintre Chişinău şi Tiraspol au lăsat amprenta în dezvoltarea economiei şi generează o incertitudine pe termen lung. Acesta a sublinat că acest conflict este artificial deoarece oamenii nu au probleme să convieţuiască impreună şi au un fond etnic şi religios comun, astfel viitorul nu poate fi decât împreună.

Compromisul nu e compromis

Şeful OSCE în Republica Moldova, Michael Scanlan, a accentuat necesitatea ca elitele politice de la Chişinău şi Tiraspol să deprindă arta compromisului. În viziunea să, această artă este posibilă în momentul în care o parte a conflictului sau a negocierii se gândeşte la necesităţile celeilalte părţi, încercând să înţeleagă interesul economic, social sau politic al părţii implicate. Acesta a prezentat compromisul ca o cale modernă de a aşeza la masa negocierii decidenţii politici ai conflictului pentru a deschide astfel calea compromisului. “Întrebam oamenii dacă vor un sistem de sănătate calitativ sau o educaţie bună pentru copii lor aceştia vor spune în mod sigur “Da”. Încrederea şi procesul de încredere inter-uman necesită timp şi răbdare, şi mai ales întelegere”, a menţionat şeful misiunii OSCE. Michael Scanlan a mai precizat că Uniunea Europeană nu este aici să rezolve problemele Republicii Moldova, ci doar să faciliteze o construcţie colectivă, de pe orizontală pe verticală, cu partiparea activă a cetăţenilor.