Toată lumea vede corupţie în justiţia moldovenească

Calitatea actului de justiţie în Republica Moldova a crescut după implementarea reformei justiţiei, care a început în anul 2011, iar nivelul de corupţie rămâne acelaşi şi este răspândită la toate nivelurile din sistemul judiciar.

Mai mult de 58,5% dintre avocaţi, 53,3% dintre procurori şi 42,1% din judecători consideră că corupţia este răspândită la toate nivelurile din sistemul judecătoresc, arată rezultatele sondajului privind reforma în justiţie şi combaterea corupţiei realizat de către CBS AXA la comanda Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova (CRJM).

Răspunsurile magistraţilor

În cadrul proiectului au fost chestionaţi mai mult de 900 de judecători, procurori şi avocaţi din ţara noastră. Potrivit directorului CRJM Vladislav Gribincea, au fost chestionaţi circa 32% dintre lucrătorii din sistemul juridic, ceea ce înseamnă că fiecare al 3-lea judecător, procuror şi avocat şi-a exprimat părerea cu privire la reforma justiţiei şi corupţie.

Circa 42,1% dintre avocaţi consideră că corupţia a crescut semnificativ, în timp ce 49% dintre judecători susţin că corupţia a scăzut. Se pare că fiecare actor din sistemul judiciar vede mai multă corupţie în alt segment, decât cel în care activează el. Peste 30% dintre procuri cred că corupţia este la acelaşi nivel în Republica Moldova. Privitor la cele mai corupte structuri, avocaţii susţin că poliţia este cea mai coruptă, urmată de procuratură şi de judecătorie. În timp ce 40,8% din procurori sunt de părere că cea mai mică corupţie se înregistrează la procuratură, apoi urmează avocatura cu 17,6%, urmată de judecătorie cu 16,3% şi poliţia cu 10,6%.

Curtea de Apel percepută ca fiind cea mai coruptă

Toţi spun că cel mai înalt grad de corupţie se atestă la Curţile de Apel – 56,2% din procurori, 54,9% din avocaţi şi 30,3% dintre judecători. Curtea Supremă de Justiţie are parte de cea mai mare neîncredere din partea a 11,4% din judecători, 26,6% dintre procurori şi 31,7% din avocaţi. Judecătorii nu se bucură de încredere mare în rândurile avocaţilor (35,4%) şi procurorilor (39,6%).

În funcţie de Baroul din care fac parte, absolut toţi respondenţii din Cahul susţin că Curţile de Apel sunt cele mai corupte, urmate de judecătorii, Curtea Supremă de Justiţie şi Consiliul Suprem al Magistraturii, care au acumulat câte 66,7%. În viziunea celor de la Comrat, Judecătorii sunt cei mai corupţi – susţin 100%. Aceştia sunt urmaţi doar de Curtea de Apel cu 50%. De asemenea, Curtea de Apel este cotată cu 56,3% de către cei din Chişinău, urmată de Judecătorii cu 33,8% şi Curtea Supremă de Justiţie cu 30,3%. Echilibrul cel mai mare este înregistrat la Bălţi, unde Curtea Supremă de Justiţie ocupă 41,2%, Curtea de Apel şi Judecătorii au acumulat câte 35,3%.

Privitor la subdiviziunile procuraturii, participanţii la sondaj au menţionat că Procuratura Anticorupţie este cea mai coruptă. Aceasta susţine 47,6% dintre avocaţi, 47,7% din procurori şi 31,7% din judecători. Procuratura Anticorupţie este urmată de Procuratura Generală, care înregistrează 44,5% în rândul avocaţilor, 28,6% judecătorii şi 20,9% cred procurorii.

Reforma justiţiei a ridicat calitatea actului judiciar

Mai mul de 45% dintre judecători consideră că reforma justiţiei a avut un impact pozitiv asupra sistemului judecătoresc. La fel cred 37,4% dintre procurori şi 36% din avocaţi. Total de acord sunt 28,7% din judecători, 12,5% din procurori şi 6,7% din avocaţi. În timp ce, 25% dintre avocaţi, aproape 17% din procuroi şi doar 6% din judecători susţin că reforma justiţiei nu a avut un impact pozitiv asupra sistemului justiţiei.

Circa 51,2% dintre judecători, 15,8% din procurori şi 6,7% avocaţi susţin că calitatea actului judecătoresc în anul 2015 a crescut faţă de anul 2011. De asemenea, cu această afirmaţie sunt de acord şi 30,7% din judecători, 30,4% din procurori şi 30,5% din avocaţi. Cei care consideră că calitatea sistemului judecătoresc nu a crescut sunt 25% dintre avocaţi, 13,1% dintre procurori şi doar 1,8% dintre judecători. Rezultatele sondajului confirmă că percepţia impactului reformei justiţiei este diferit în funcţie de profesie.

Modificarea hărţii instanţelor

Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a elaborat un proiect de lege privind modificarea hărţii judecătoreşti, în urma căruia ar fuziona judecătoriile pentru a obţine cel puţin 9 judecători per instanţă. Întrebaţi despre acest proiect de lege, 39% din judecători au fost de acord, 45% sunt împotrivă, 14% sunt neutri şi 2% nu au o opinie.