Teatrul „din stradă“ are nevoie de casă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Directorul Iuri Harmelin îşi doreşte ca trupa să se mute din Liceul Teatral într-un sediu permanent. FOTO Dumitru Goncear
Directorul Iuri Harmelin îşi doreşte ca trupa să se mute din Liceul Teatral într-un sediu permanent. FOTO Dumitru Goncear

După ce a triumfat la Gala premiilor UNITEM, conducerea teatrului de tineret „S uliţî roz“ speră că mai-marii ţării se vor ţine de cuvânt, iar trupa se va muta în propriul sediu măcar după 35 de ani de la fondare.

Numele teatrului „S uliţî roz“ („Din strada Trandafirilor“) a răsunat în acest an de câteva ori la gala premiilor teatrale. Câştigător în categoriile cel mai bun spectacol, cea mai originală lucrare regizorală, cel mai bun actor în rol principal şi spectacol pentru copii, teatrul este pe drumuri încă de la fondare. Înfiinţat în 1978, colectivul a activat timp de 20 de ani pe strada Trandafirilor, de unde i se trage şi denumirea. În următorii ani, a schimbat două locaţii, ambele închiriate, acum având sediul temporar în liceul teatral municipal, care se află în clădirea unei foste grădiniţe.

„După ce am stat atâţia ani în chirie, ne-am dorit o casă a noastră, aşa că am cumpărat o clădire părăsită în anul 2002“, spune directorul şi regizorul-şef al teatrului, Iuri Harmelin. Cu suportul Primăriei Chişinău, teatrul a cumpărat acum 11 ani un fost magazin de produse chimice din strada Cuza Vodă. În 2005, au început lucrările de construcţie a noului sediu, care însă s-au oprit la sfârşitul anului 2008, când instituţia a devenit una de stat trecând în subordinea Ministerului Culturii. În decembrie 2008, statul a alocat şi ultima tranşă de bani pentru construcţie, în valoare de 2 milioane de lei. Clădirea a ajuns gata doar în proporţie de 70%, au fost ridicaţi pereţii, instalate uşile şi ferestrele.

Promisiuni de milioane 

Au urmat trei ani în care Iuri Harmelin a bătut pragurile mai multor oficiali, cerând finanţare pentru a duce la bun sfârşit construcţia sediului, până a fost auzit de premierul Vlad Filat. În 2011, acesta a vizitat şantierul şi a promis că într-o săptămână va găsi suma necesară pentru finalizarea lucrărilor, însă de atunci nu s-a întreprins nicio acţiune. „Am apelat la Vlad Filat de mai multe ori şi după promisiunea sa din iulie 2011, ba chiar i-am adresat o întrebare privind problema teatrului în timpul unei emisiuni televizate. El m-a asigurat că nu a uitat de cuvintele sale, dar nu a urmat nimic“, povesteşte regizorul decepţionat.

Pe de altă parte, consilierul premierului în exerciţiu, Leonid Bujor, care a vizitat clădirea alături de Vlad Filat, susţine că propunerile la bugetul de stat se fac de către ministere şi e în competenţa exclusivă a Ministerului Culturii finanţarea acestei clădiri. „N-am primit niciun ban de la minister în toţi aceşti ani, dar nu vreau să-mi pierd speranţa că lucrurile se vor mişca din loc“, afirmă Iuri Harmelin.

„E adevărat că din 2008 încoace construcţia nu a fost finanţată. Pur şi simplu nu erau surse, ne-a afectat şi pe noi criza economică. De la vizita domnului Filat s-a făcut un deviz de cheltuieli, dar banii pe care îi puteam oferi nu erau suficienţi. La acel moment era nevoie de aproape 12 milioane de lei. Ministerul a planificat pentru acest an o finanţare de jumătate de milion, dar adevărul e că de nimeni nu are grijă nimeni de construcţia începută“, explică şi Sergiu Cherdivară, specialist în Direcţia patrimoniu din cadrul Ministerului Culturii.

Sediu fără gospodar 

Potrivit lui, banii investiţi de minister se duc pe apa sâmbetei pentru că şantierul nu este păzit. Geamurile termopan şi uşile au fost furate, iar la la subsol a avut loc un incendiu. „Aceasta nu e singura instituţie culturală care are nevoie de ajutor financiar. Uitaţi-vă la Sala cu Orgă, pe care n-o putem scoate la capăt. Acolo este însă o cu totul altă atitudine. Nu e vorba că am uitat de acest obiect, dar cerem un spirit de gospodărie“, a precizat funcţionarul.

E adevărat, de cinci ani, sediul este în paragină şi s-a transformat într-o groapă de gunoi, ascunsă de ochii trecătorilor după un gard de tablă. Nu am putut intra ca să-l vedem din interior. „Nici măcar nu am cheia la mine, este la cei care se ocupau de construcţii. N-am putut lăsa blocul descuiat, dar nici bani pentru un paznic nu avem. Cine ar accepta să supravegheze edificiul pentru o leafă mizeră?”, se întreabă directorul teatrului. Acesta a cerut în repetate rânduri Ministerului Culturii bani pentru a angaja un paznic. „Dar obiectul al cui este? Al ministerului sau al teatrului? Cine trebuie să aibă grijă de el: ministerul, care se află în casa Guvernului, sau teatrul, care a achiziţionat clădirea şi planifică să o folosească? Trebuie să fie un gospodar al clădirii!“, răspunde revoltat Sergiu Cherdivară.

Cinci premiere pe an

Teatrul reuşeşte să prezinte până la cinci premiere pe an pe o scenă mică de 42 de metri pătraţi. Sala de spectacole are doar o sută de locuri şi este mereu plină, iar cei 28 de actori îşi joacă rolurile cu entuziasm, chiar dacă de două luni nu şi-au primit salariile. „Să fi avut acel sediu, problema salariilor ar fi fost rezolvată. Acolo avem un spaţiu de 3.500 de metri pătraţi pe două etaje şi o sală cu 220 de locuri“, spune Iuri Harmelin. Din 2009, trupa organizează anual şi festivalul teatrelor de cameră „Moldfest. Rampa.ru“.

Republica Moldova



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite