Raed Arafat: „Salvam oameni ilegal în loc să-i las să moară legal“

A fondat serviciul de intervenţie rapidă SMURD, care mulţi ani a fost doar un program-pilot. După ce a revoluţionat medicina de urgenţă din România, palestinianul Raed Arafat aduce conceptul la Chişinău.

„Adevărul“: Cum este să aduci inovaţia şi să încerci să schimbi un sistem?

Raed Arafat: E foarte greu, pentru că se găsesc întotdeauna oameni care opun rezistenţă. Cei din interiorul sistemului sunt împotrivă pentru că inovaţia le schimbă modul de lucru, afectează anumite profituri, trezeşte teama că vor veni persoane mai tinere, care îşi vor face treaba mai bine. Ei se obişnuiesc odată cu trecerea timpului şi doar dacă cel care aduce inovaţia este perseverent. Principiul meu e: dacă ţi se închide uşa, intri pe geam. Dacă şi acesta e închis, atunci pe şemineu. Intri pe oriunde, doar să faci treabă. Până la urmă, mai bine faci şi îţi ceri iertare decât să-ţi ceri voie să faci.

Cum v-a venit ideea de a porni SMURD?

Visul meu era să creez o echipă care să salveze vieţile celor ce mureau cu zile în stradă. Am început să dezvolt un echipaj de urgenţă în judeţul Mureş, în 1990. A urmat Oradea, Cluj, Sibiu, apoi au venit cei din Scoţia şi Statele Unite să ne ofere asistenţă. Tot acest timp am activat ca un program-pilot, fiind legalizat abia în 2006. Am preferat să salvez oameni ilegal, decât să-i las să moară legal. Impactul major a fost în 2007, când ministrul Sănătăţii a decis ca sistemul să fie dezvoltat, iar acum îl avem integrat şi funcţional în toată ţara. Drumul putea să fie mult mai scurt, dacă erau unii mai înţelepţi şi nu blocau evoluţia sistemului. Pe de altă parte, cei 20 de ani ne permit astăzi să avem încredere în SMURD, pentru că ştim prin ce am trecut.

În calitate de ministru al Sănătăţii, aţi fost criticat de preşedintele Traian Băsescu. Cum se împacă medicina şi politica?

Eu am încercat să rămân cât mai tehnic posibil, pentru că aşa poţi să faci mai multe şi ai independenţa ta tehnică. Dacă ajungi într-o poziţie pur politică, aşa cum este cea de ministru, e foarte greu să-ţi impui punctul tău de vedere, întrucât intervin şi alte implicaţii. E bine să colaboreze, nu să se amestece. Dar e foarte greu.

În noiembrie 2012, în cadrul unei întrevederi cu premierul moldovean de atunci, Vlad Filat, aţi discutat despre o eventuală dezvoltare a modelului SMURD în Moldova. A cui a fost ideea?

A părţii moldovene. Am stabilit o colaborare între ministerele Sănătăţii, de Interne şi de Externe ale celor două state. Chiar astăzi (25 mai, n.r.) am avut o discuţie cu ministrul de Interne şi cu şeful de la Situaţii Excepţionale. La Geneva m-am văzut cu Andrei Usatâi, ministrul Sănătăţii. Cred că în final vom porni un proiect. Pe partea de elicoptere, deja s-a făcut un pas prin programul transfrontalier România – Republica Moldova. E vorba de un elicopter care va intra în Moldova la cerere, rapid şi eficient, atunci când va fi nevoie de o intervenţie pe calea aerului. Din câte ştiu, el este deja comandat. Urmează să fie livrat, ceea ce durează câteva luni. Sistemul de urgenţă începe să fie pus pe roate. Va dura până se vor asorta toate ingredientele, însă voinţă există cu certitudine. 

Cum ar arăta implementarea treptată a unui astfel de sistem în Moldova?

În primul rând, e necesară pregătirea personalului, anume a pompierilor. Trebuie să pregătim oameni care să formeze personalul care va lucra. Apoi, trebuie deschis un centru specific acestui tip de activitate, care trebuie dotat. După, trebuie create primele echipaje-pilot, ca să vedem cum funcţionează. În paralel, se lucrează pe legislaţie. Eu aş începe cu întărirea structurii terestre în toată ţara. Cel mai bine ar fi ca autorităţile să identifice un oraş în care să creăm un punct-pilot, să-l dezvoltăm, să vedem dacă merge sau nu, care sunt problemele. Ulterior, s-ar extinde şi în alte părţi. Abia după, vine structura aeriană de intervenţie, elicopterele etc. Dacă vorbim de SMURD-ul terestru, durează cel puţin doi ani până îl pui în funcţie.

Pot să apară anumite impedimente?

Singurul impediment ar fi necesitatea de a modifica anumite legi care să permită funcţionarea unui astfel de model. Dar asta nu trebuie să oprească intenţia, pentru că poţi începe cu pregătirea personalului până a perfecta legislaţia. Nu văd alte dificultăţi.

Cât de avantajos este sistemul la capitolul costuri şi investiţii?

Cheltuielile sunt mult mai mici decât dacă am deschide echipaje noi doar la serviciul de ambulanţă, care nu se desfiinţează. Costurile pentru cele 270 de echipaje SMURD din România nu depăşesc costul unui singur serviciu de ambulanţă dintr-un judeţ. Desigur, în prima fază e nevoie de o investiţie mai mare, dar ea se reduce ulterior întrucât anual se cumpără câte un număr mic de ambulanţe, aşa ca parcul de maşini să nu îmbătrânească şi nici sumele să nu fie foarte mari. Oricât ar costa, merită. Important e să investeşti întotdeauna cu cap şi analizând nevoile reale.

Cum apreciaţi nivelul de corupţie din medicină? Intră şi SMURD în această schemă?

Dacă am spune că nu există corupţie în medicină, am fi mari mincinoşi. Cu certitudine, trebuie să luptăm şi să eliminăm motivele, să batem pe mentalitate şi pe salarizare. După ce învaţă o perioadă atât de îndelungată, un salariat medical trebuie plătit aşa ca să trăiască decent şi corect în societatea pe care o deserveşte. Avem modele care demonstrează că nu peste tot se dă şi se ia. De exemplu, la SMURD, nu pot să spun că e zero, dar e cel mai mic nivel de corupţie. Nu am auzit de astfel de cazuri, pentru că oferim angajaţilor condiţii care să le permită să nu mai ia mită. 

Elicopterul, în aer 

La 5 noiembrie 2012, România şi Moldova au semnat un plan de acţiuni în Sănătate pentru 2012-2013, din care face parte şi achiziţionarea elicopterului pentru cazuri de urgenţă. Potrivit funcţionarilor de la Chişinău, programul încă se află în faza de negocieri şi nu se ştie când exact vom avea o aeronavă. În noiembrie era preconizată o deplasare a responsabililor de la noi în România, care a fost însă amânată pe o perioadă nedeterminată.

Două intervenţii pe minut 

Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) este un serviciu de intervenţie medicală rapidă din România, diferit de ambulanţă. Pe lângă personalul medical, la SMURD activează pompieri militari care acordă asistenţă medicală urgentă. Toate bazele SMURD sunt dotate cu maşini şi elicoptere. Printre proiectele SMURD se numără sistemul de telemedicină şi un avion pentru transportarea pe distanţe lungi. În 2012, serviciul a intervenit, în medie, în 630 de cazuri zilnic, câte două pe minut. Timpul mediu de răspuns al echipajelor este de zece minute.