Presa rusă: Congresul Mondial al tătarilor din Crimeea a fost un eşec

Congresul a avut loc în perioada 31 iulie-2 august FOTO en.censor.net.ua

Congresul Mondial al Tătarilor din Crimeea organizat în Turcia nu a reprezentat interesele populaţiei tătare din peninsulă, iar evenimentul în sine a fost o acţiune anti-rusească. Suporterii Mejlis ai tătarilor din Crimeea şi conducătorii săi sunt în minoritate absolută, dar autorităţile ucrainene s-au folosit de ei pentru a miza şi juca pe cartea tătară în încercarea de a destabiliza situaţia din peninsula, se arată într-o analiză TASS.

Ankara, capitala Turciei, a găzduit la sfârşitul săptămânii trecute Congresul Mondial al tătarilor din Crimeea, care a emis un apel pentru recunoaşterea politicilor genocidale ale Rusiei faţă de tătari, acuzând Moscova de faptul că ignoră drepturile fundamentale ale tătarilor din Crimeea, după ce peninsula a fost anexată de Rusia în 2014.

Congresul tătarilor, o dispută neîncheiată

Congresul a fost organizat de fostul preşedinte al Mejlisului poporului tătar din Crimeea Mustafa Djemilev şi actualul preşedinte, Refat Ciubarov. Amândoi au accesul interzis în Rusia pentru diverse acţiuni care au fost interpretate ca incitare la discordie interetnică. În urmă cu două decenii, Djemilev a condus Mejlisul care nu a fost înregistrată deocamdată ca o organizaţie politică. În realitate, organizaţia controla viaţa de zi cu zi a comunităţii de tătari din Crimeea. Astfel, organizaţia a câştigat reputaţia de a acapară în mod arbitrar diverse terenuri, de a lansa atacuri împotriva organelor puterii şi pentru blocade ale unor drumuri strategice. Aceşti reprezentanţi ai tătarilor din Crimeea care susţin politicile Rusiei critică organizatorii congresului din Ankara. Vicepremierul Crimeei, Ruslan Balbek, a declarat că congresul a avut loc fără participarea largă a tătarilor cu domiciliul în Crimeea şi mai mult decât atât nu a avut nimic de a face cu tătarii din Crimeea. Fostul premier adjunct din Crimeea, Rustam Temirgaliev, a exprimat o opinie similară în acest sens. Acesta l-a acuzat pe Djemilev de stimulare a unui conflict interetnic pe teritoriul Rusiei.

Reprezentarea tătarilor este contestată

Aleksandr Schunt, directorul Institutului rus de Analiză Politică Instruments, a precizat că „din momentul în care Crimeea s-a reunit cu Rusia” nu s-a mai auzit nimic despre acaparări arbitrare de terenuri sau de existenţa unor proteste ale tătarilor din Crimeea. „Problema care se uitase de ceva timp a fost rezolvată peste un an. Adevărat, în Crimeea sunt o mulţime de alte probleme. Dar problema tătarilor din Crimeea nu este printre ele în mod sigur”, a subliniat expertul. În opinia sa, Djemilev era o personalitate importantă în Crimeea. „A trecut un an şi acesta nu a reuşit să organizeze o singură mişcare publică sau să realizeze măcar un gest vizibil la nivel de public. Infuzia de resurse a fost enormă, dar nu a existat nici o demonstraţie vizibilă a tătarilor din Crimeea împotriva autorităţilor ruse. Nici măcar una. El nu se bucură deloc de influenţă. Din acest motiv, Kievul are nevoie de el”, consideră expertul.

Congresul tătarilor, fără tătari

Constantin Zatulin, directorul Institutului de Studii CSI, consideră că defectul principal al Congresului Mondial din Ankara a fost lipsa unei reprezentări largi din partea tătarilor din Crimeea. „Acei oameni care s-au adunat la Ankara pe cine au reprezentat ei, de fapt?

De-a lungul anilor, când Crimeea făcea parte din statul ucrainean, parlamentarii ucraineni Djemilev şi Ciubarov au exploatat la maxim interesele propriului popor. Ei au făcut pur şi simplu bani de pe urma suferinţei lor, iar acum preferă să fie înstrăinaţi de Crimeea. Asta a fost alegerea lor. Ei au încercat să trezească interes faţă de ei înşişi şi cu siguranţă au fost întâmpinaţi de o atitudine binevoitoare din partea autorităţilor ucrainene. Mejlisul nu a fost înregistrată în Ucraina în mod oficial”, a menţionat expertul.

Zatulin crede că singurul scop al adunării de la Ankara a fost promovarea unei atitudini antiruseşti. „S-a manifestat dorinţa de a provoca la fel de mult rău Rusiei pe cât posibil, să prezinte tătarii din Crimeea ca un grup etnic asuprit. Acest luru nu are nimic în comun cu realitatea”, a eplicat expertul. În opinia sa, ar fi naiv să credem că, după atâţia ani, când Ucraina a lăsat Mejlisul să acţionează în calitate de reprezentant al tătarilor din Crimeea, aceştia nu beneficiază de nici un sprijin semnificativ în Crimeea. „Există încă unii adepţi, dar ei devin tot mai puţini, cu fiecare zi ce trece. Traiectoria acestor emigranţi care au încercat să-i convingă pe tătari, este în realitate păguboasă şi presărată de confruntare şi conflict fără sfârşit. Între timp, oamenii preţuiesc pacea”, a mai precizat Zatulin.

Rusia a închis ultimul post de televiziune independent pentru tătarii din Crimeea

Rusia a închis recent ultimul post de televiziune independent pentru tătarii din Crimeea, continuând ceea ce membrii minorităţii etnice numesc „un model de discriminare“ pentru că se opun anexării ruseşti a peninsulei de la Marea Negră. Postul de televiziune tătar ATR din Crimeea transmitea cu licenţă ucraineană. Această licenţă a expirat la începutul lunii aprilie în acest an. Cele patru solicitări pentru o nouă licenţă, de data aceasta de la ruşi, au fost respinse de Roskomnadzor, instituţia de monitorizare a audiovizualului de la Moscova. „Vom face totul pentru a obţine documentele necesare pentru a relua transmisiunile“, a declarat directorul general al postului, Elzara Isliamova. De asemenea, Meydan FM, un post de radio tătar, deţinut de aceeaşi organizaţie, a fost întrerupt.  Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a postat pe Twitter o poză cu el şi cu lideri tătari expulzaţi din Crimeea. „Poţi opri televizorul, dar nu-i poţi opri pe locuitorii Crimeei să caute libertatea şi adevărul“, a comentat liderul de la Kiev.