Novaia Gazeta: „Destrămarea Ucrainei a fost pusă la cale înainte de fuga lui Ianukovici în Federaţia Rusă”

Novaia Gazeta a publicat un plan de anexare a unor teritorii ucrainene de către Rusia, redactat pe vremea când Ianukovici încă era preşedintele Ucrainei.

Redacţia publicaţiei Novaia Gazeta a primit un document despre care se presupune că, în perioada dintre 4 şi 12 februarie 2014, a fost prezentat administraţiei preşedintelui rus. Potrivit informaţiei pe care o deţine ziarul, dar şi potrivit estimărilor experţilor, cărora le-a fost prezentată informaţia pentru o analiză, la realizarea acestui plan ar fi putut lua parte „omul de afaceri ortodox” Konstantin Malofeev. Serviciul de presă însă a negat categoric această presupunere în cadrul unei intervenţii la radio „Echo Moskvy” şi a anunţat că Malofeev vrea să meargă în instanţele de judecată.

Scopul: federalizarea Ucrainei şi anexarea Crimeei

Documentul prezintă un interes deosebit pentru faptul că acesta descrie amănunţit, pas cu pas, justificarea, dar şi PR-ul politic şi logistica intervenţiei Rusiei în treburile interne ale Ucrainei şi ruperea din sânul ţării a Crimeei şi teritoriilor din est. Acest document datează de la etapa incipientă a crizei politice ucrainene, înainte de fuga lui Ianukovici din Kiev şi instaurarea la putere a aşa-numitei „junte banderoviste”, scrie publicaţia. Deşi mersul adevărat al dramei ucrainene a introdus anumite schimbări, în linii generale scenariul a fost implementat. Nota care a ajuns la Kremlin instiga Moscova la o operaţiune al cărei scop principal ar fi federalizarea Ucrainei şi anexarea Crimeei, prin organizarea unui referendum. Autenticitatea acestui document nu poate fi demonstrată.

„Oligarhul ortodox” Malofeev, printre redactori

În notă se făcea o evaluare a situaţiei din Ucrainei şi se găsea o îndemnare la o intervenţie rapidă a Moscovei pentru a nu se pierde controlul asupra pieţei energetice a Ucrainei. Unul dintre redactorii acestui document este omul de afaceri Konstantin Malofeev, care este acuzat de Occident că finanţează teroriştii ruşi din Donbas. Malofeev este şi unul dintre ruşii sanţionaţi de Occident.

Documentul conţine şapte puncte şi începe cu constatarea falimentului regimului Ianukovici: preşedintele ucrainean pierde controlul asupra situaţiei.

Primul punct spune că „în evaluarea situaţiei politice din Ucraina, trebuie să ne conducem de ideea şi să recunoaştem că, în primul rând, preşedintele Ianukovici a falimentat, iar „familia” sa care se află la guvernare pierde rapid controlul asupra proceselor politice”.

Ianukovici, „om de calitate morală slabă”

Autorii îl descriu pe Ianukovici ca fiind un „om de o calitate morală slabă, predispus să-i înşele pe colaboratorii structurilor de forţă, pentru garanţia de a-şi păstra funcţia şi imunitatea”. Moscova califică îngrijorătoare paralizia guvernului central şi lipsa unui subiect cu care ar putea negocia. Această perspectivă este mai îngrijorătoare decât posibilitatea apariţiei unei alte persoane cu care să negocieze în urma alegerilor anticipate prezidenţiale şi parlamentare. „În Rusia, ponderea oligarhilor este echilibrată de o puternică clasă de funcţionari, notează raportul, în Ucraina, oligarhii sunt mult mai puternici decât funcţionarii de stat”. Oamenii de afaceri ucraineni nu mai susţin regimul, ci dimpotrivă, luptă împotriva acestuia.

Aceşti oligarhi, se scrie în raport, finanţează protestatarii de pe Maidan, care sunt comandaţi „de fanii de fotbal şi criminali” şi manipulaţi „de serviciile poloneze şi britanice”. „Cei din Berkut provin în general din Crimeea şi regiunile din Est. Ambiguă este atitudinea armatei, care, potrivit unui reprezentant al Ministerului Apărării, este închisă în cazarme. În consecinţă, viitoarele alegeri anunţate „ar putea provoca noi manifestări” cu iz de „război civil”.

Argumentul economic

În punctul doi se menţionează că „Rusia este obligată să intervină. Ţara noastră este în pericol să piardă nu numai piaţa ucraineană de energie, dar, mult mai grav, controlul, chiar indirect, asupra sistemului de transport de gaze ucrainean. Aceasta va pune în pericol poziţiile Gazpromului în Europa Centrală şi de Sud, cauzând pierderi enorme economiei ţării noastre”.

Punctul trei spune că nicio reformă constituţională ucraineană nu ar fi în stare să devină mecanismul de integrare legitimă a teritoriilor ucrainene din est şi a Crimeei în cadrul legal şi statal al Federaţiei Ruse. „Rusia nu mai are timp de pierdut, trebuie să-şi concentreze eforturile în regiunea Crimeii şi cea a Harkovului, unde există deja grupuri destul de puternice ce împărtăşesc ideea unirii cu Rusia”.

Argumentul geopolitic

Punctul patru subliniază faptul că anexarea Crimeei şi a teritoriului dine estul Ucrainei va afecta stabilitatea macroeconomică şi perspectivele de creştere ale Rusiei. „Dar, din punct de vedere geopolitic, câştigul va fi inestimabil: Rusia va avea la dispoziţia sa cadre înalt calificate în industrie şi transport, va putea conta pe o nouă migraţie slavă din Vest în Est capabilă să echilibreze imigraţia din Asia Centrală şi ar putea rapid şi cu mai mult succes să realizeze programul său de reînarmare”. În fine, ea va juca din nou în Europa „un rol major”.

Punctul cinci este despre „lansarea procesului mişcării proruse”. Potrivit raportului, este necesar, deci, „să se creeze evenimente” care vor încuraja acţiuni de „nesupunere civilă”.

Sloganele

În punctul şase se oferă o listă de slogane: „Noi nu putem rămâne ostaticii Maidanului!”; „Minoritatea naţionalistă agresivă trebuie să înceteze să impună ţării întregi alegerea sa!”; „Rusia este un stat federal şi o situaţie similară este de neimaginat acolo!”; „Consolidând relaţiile cu Rusia, consolidăm integritatea teritorială a Ucrainei!”.

În punctul şapte, autorii raportului despre care scrie Novaia Gazeta cred că proruşii trebuie să condamne ferm separatiştii din vestul Ucrainei.

Documentul distinge clar etapele acţiunilor: federalizarea Ucrainei, apropierea regiunilor din estul şi sudul Ucrainei de Uniunea Vamală. Pentru aceasta, trebuie organizate referendumuri de autodeterminare. „Este extrem de important, comunitatea internaţională are foarte puţine pretexte pentru a pune la îndoială legitimitatea acestor referendumuri”.