Moldova a prins Rusia în flagrant în timp ce uneltea schema de recunoaştere a Transnistriei

Dmitri Rogozin, vicepremierul rus şi reprezentantul special al preşedintelui rus pentru Transnistria FOTO AFP

Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Farit Muhametşin, a fost convocat din nou, pentru explicaţii, la Ministerul moldovean de Externe. Se întâmplă a doua oară în mai puţin de o săptămână.

Deja de două zile, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, responsabil de complexul militar-industrial şi cel al apărării al Rusiei (tot el e “reprezentantul special al preşedintelui rus pentru Transnistria”), ameninţă neîncetat Moldova şi România. Aceasta după ce serviciile secrete moldoveneşti au blocat la sol, sâmbătă, aeronava (YAK 42) cu care oficialul rus intenţiona să transporte în Rusia, din regiunea transnistreană controlată de separatişti pro-ruşi, listele (patru cutii = 30.000 de semnături) cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei. Autorităţile moldoveneşti au anunţat că aceste cutii au fost confiscate pentru a fi "examinate", denunţând acţiuni "contraproductive" şi "declaraţii provocatoare la adresa Republicii Moldova" din partea lui Dmitri Rogozin.

Rogozin sancţionat de UE

Rogozin pretinde că Bucureştiul ar fi interzis intrarea în spaţiul său aerian a avionului cu care el se întorcea din Moldova în Rusia, după ce acelaşi lucru l-a făcut Ucraina. Dmitri Rogozin este unul dintre oficialii ruşi influenţi sancţionaţi de către Uniunea Europeană în contextul crizei ucrainene. El a venit în Republica Moldova (la Tiraspol) pentru a sărbători Ziua Victoriei asupra fascismului, la invitaţia administraţiei separatiste de la Tiraspol, care a adresat recent liderului rus Vladimir Putin şi Dumei de Stat a Rusiei solicitarea de a lua în calcul recunoaşterea Transnistriei.

Revenit în cele din urmă la Moscova cu un avion obişnuit de cursă, vicepremierul rus a început să ameninţe România spunând: „Domnilor români, vă vom explica în curând totul – cine sunteţi şi ce credem despre voi” şi că data viitoare va veni cu un TU-160 (un bombardier rus de înaltă altitudine). Bucureştiul a cerut sâmbătă Moscovei explicaţii cu privire la declaraţiile lui Rogozin. Ministerul român de Externe a solicitat autorităţilor de la Moscova să precizeze public dacă afirmaţiile vicepremierului Rogozin reprezintă poziţia oficială a guvernului Federaţiei Ruse faţă de România ca stat membru UE şi NATO.

Chişinăul, ameninţat cu “consecinţe serioase”

În ceea ce priveşte operaţiunea îndrăzneaţă a forţelor de securitate de la Chişinău, de confiscare a listelor cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei din avionul care îl transporta spre Moscova, Rogozin a repetat nervos de câteva ori că “provocaţia Chişinăului va avea consecinţe serioase asupra relaţiilor bilaterale moldo-ruse”. (…) „Acum aşteptăm cu nerăbdare, la Moscova, delegaţii guvernamentale ale României şi Republicii Moldova”, a spus Rogozin, care a adăugat că “semnăturile transnistrenilor au ajuns totuşi la Moscova. Serviciilor speciale moldoveneşti, care au reţinut şi percheziţionat avionul nostru în Chişinău, le-a revenit doar o mică parte din încărcătură. De restul am avut grijă noi”, a subliniat Rogozin.

Chişinăul nu intenţionează să-şi trimită delegaţi la Moscova, ci l-a convocat din nou la MAE, pentru explicaţii, pe ambasadorul rus. "El a fost convocat în legătură cu declaraţiile şi acţiunile care au avut loc în cadrul vizitei vicepremierului rus, Dmitrii Rogozin în Moldova. Autorităţile Republicii Moldova pledează pentru un dialog deschis şi constructiv cu Federaţia Rusă, pentru a depăşi divergenţele existente în urma vizitei domnului Rogozin în ţara noastră", a menţionat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Chişinău, Ana Taban.

Potrivit autorităţilor de la Chişinău, “Rogozin şi-a permis aprecieri şi comentarii eronate faţă de alegerea suverană de dezvoltare a Moldovei” (integrarea europeană – n.n.). Totodată, acţiunile oficialilor ruşi şi declaraţiile lui Rogozin sunt considerate drept contraproductive şi ele afectează procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, susţine diplomaţia de la Chişinău. “Noi vrem să fim trataţi cu respect!”, au declarat în cadrul unei emisiuni televizate premierul moldovean Iurie Leancă şi preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman.

Corman: “Să nu ne lăsăm provocaţi”

„Deşi suntem o ţară mică şi avem probleme, noi avem demnitate. E timpul că domnul Rogozin să înţeleagă că Republica Moldova trebuie să fie tratată cu respect, aşa cum sunt tratate şi alte ţări care sunt subiect al dreptului internaţional”, a declarat şeful Guvernului de la Chişinău. El a adăugat că vizita lui Dmitri Rogozin în Moldova nu s-a încadrat “în relaţiile bune, pragmatice şi constructive pe care le are ţara cu Federaţia Rusă” şi a precizat că poziţia exprimată de viceprimierul rus nu reprezintă poziţia oficială a Moscovei. “În numele statului vorbeşte preşedintele, prim-ministrul şi ministrul de externe. (…) Eu nu văd cum se încadrează aceste semnături (transportate de vicepremierul rus) în poziţia oficială a Federaţiei Ruse, care mereu a susţinut declarativ principiul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova“, a menţionat premierul moldovean”, a menţionat Leancă. La rândul său, Igor Corman a susţinut că declaraţiile lui Rogozin nu se încadrează în optica bunelor relaţii bilaterale, dar şi-a îndemnat partenerii de coaliţie să nu se lase provocaţi. „Reacţia Chişinăului este una adecvată. Autorităţile statului şi-au făcut datoria. Trebuie să continuăm dialogul cu calm”, a declarat şeful Legislativului.

UE şi NATO protejează Moldova de Rusia prin vizite oficiale succesive

Începând de luni, până pe 14 mai, la Chişinău se va afla adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow. Într-un interviu oferit în ajun pentru “Europa Liberă”, el a menţionat că vine în Moldova pentru a înţelege în ce domenii ar fi interesat Guvernul de la Chişinău să fortifice cooperarea cu NATO. "Suntem foarte îngrijoraţi de presiunea crescândă la care este supusă în prezent Republica Moldova, prin prisma crizei dintre Ucraina şi Rusia. În următorii ani ne putem concentra pe sporirea capacităţii de apărare a ţării”, a spus Alexander Vershbow.

Totodată, marţi, 13 mai, la Chişinău va fi întâmpinat, cu onoruri militare, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. El va ţine un discurs la Palatul Republicii în faţa primelor persoane în stat, politicieni, ambasadori, istorici, experţi independenţi şi oameni de cultură.

Autor Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău

Redactor Robert Schwartz

Articol publicat pe dw.de.