Moldova pierde anual circa 6 milioane de lei din cauza şomajului tinerilor, arată un studiu al CNTM

Pentru fiecare tânăr neangajat în câmpul muncii statul ratează în medie până la 589 de lei lunar, bani care ar putea fi acumulaţi din impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurare medicală şi socială plătite de către salariaţi.

Astfel, Moldova pierde anul până la 5,69 milioane de lei doar din impozitele ratate pe acest segment. Pe lângă toate, statul plăteşte tinerilor neangajaţi şi indemnizaţia de şomaj. Acestea sunt rezultatele studiului privind competitivitatea tinerilor pe piaţa muncii, prezentate de către Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM), în cadrul unei conferinţe de presă la IPN.

Secretarul general al organizaţiei, Alex Petrov, a menţionat că una din cauzele pentru care tinerii nu-şi găsesc un loc de muncă este lipsa orientării profesionale a acestora sau orientarea profesională necorelată cu necesităţile reale ale pieţei muncii. Drept rezultat, şomajul în rândul tinerelor este în creştere. În ultimii ani, şomajul a cunoscut o rată fluctuantă, fiind afectaţi în principal tinerii din mediul rural.

Petrov a subliniat că la nivel de politici trebuie să existe mai multe soluţii pentru orientarea profesională a tinerilor. Una ar fi includerea disciplinei „Orientare profesională“ în şcoli. Prin acest mecanism, tinerilor li se va oferi un cadru mai larg de informare cu privire la oportunităţile de angajare şi salarizare pe care le pot avea după finalizarea studiilor.

Preşedintele CNTM, Doru Curoşu, a menţionat că pentru orientarea profesională a tinerilor pot fi utilizate  instrumente care vizează şi sistemul non-formal de educaţie, binevenit deoarece dezvoltă competenţe şi abilităţi pe care tinerii nu le pot acumula  la şcoală.

Acesta a mai spus că există mai multe instrumente de politici pentru a stimula angajarea tinerilor. La nivel european, politicile cel mai des întâlnite ţin de programe de training, experinţă de lucru acumulată în timpul stagiului sau abilităţi specifice dobândite la cursuri de formare. De asemenea, printre politicile de stimulare a tinerilor pe piaţa muncii sunt ucenicia, intership-urile.

Totodată, statul ar trebui să se implice şi în promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor. Stimularea competiţiei şi a inovaţiei fortifică capacitatea tinerilor de a răspunde necesităţilor economiei de piaţă, inclusiv a fi independenţi în deschiderea unei afaceri.

Coordonatorul de politici tineret CNTM, Galina Petcu, a menţionat că studiile superioare nu garantează şi facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi. Datele statistice arată că rata şomajului pentru populaţia cu vârsta de 15-24 de ani este mai mare în rândul tinerilor cu studii superioare şi a celor cu studii gimnaziale.

În 2013, peste 15.000 de tineri din Moldova nu aveau un loc de muncă.