Lupta pentru bani. Organizaţiile care spun că apără drepturile de autor acuză AGEPI de incompetenţă. „Ele nu pot încasa plăţi”
0
Atitudinea batjocoritoare care predomină în Republica Moldova faţă de lumea de creaţie afectează capacitatea devoltării culturii naţionale, cred reprezentanţii Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Creaţiei Intelectuale (ANPCI).
ANPCI a fost creată în anul 2011. Asociaţia a fost avizată de Agenţia Naţională pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) cu dreptul de a activa în calitate de organizaţie de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor şi conexe ale autorilor, interpreţilor, producătorilor de fonograme şi organizaţiilor de difuziune.
Statul nu reacţionează
Reprezentanţii ANPCI spun că au a sesizat de mai multe ori instituţiile de stat privind încălcările atribuţiilor sale de către AGEPI, însă până în prezent nu există nicio reacţie la aceste adresări. Tot ei consideră că AGEPI emite decizii care crează haos în societate. Iurie Gheorghiţă, directorul ANPCI, susţine că în instanţele de judecată există numeroase cereri depuse de AGEPI, Asociaţia Drepturilor de Autor şi Conexe (AsDAC) şi Oficiul Republican al Drepturilor de Autor (ORDA). „În judecată sunt acţionaţi agenţii economici, iar organizaţiile menţionate încearcă să le blocheze activitatea, prin declaraţii false şi elemente vădite de corupţie, reuşind în unele cazuri să obţină încheieri de milioane de lei”, a adăugat Gheorghiţă.
Paradox
Directorul ANPCI a explicat de ce agenţii economici sunt acţionaţi în judecată. Asociaţia pe care o conduce oferă licenţe agenţilor economici, însă celelalte organizaţii menţionate îi acţionează în judecată pe aceşti agenţi economici pe motiv că licenţa lor nu este valabilă. Însă AGEPI este cea care a avizat ANPCI, oferindu-i dreptul de a emite licenţe. Activitatea ANPCI nu este suspendată, însă organizaţiile procedează astfel de parcă activitatea ANPCI ar fi suprimată.
În cadrul conferinţei de presă de ieri au fost menţionate şi numele unor membri ai AGEPI care au încălcat mai multe legi. Este vorba despre Lilia Bolocan, directorul general al AGEPI, Ion Ţigănaş, vicedirectorul AGEPI şi Olga Belei, şefa secţiei respectarea legislaţiei din cadrul agenţiei, care sunt acuzaţi că ar fi încălcat Constituţia şi alte legi din domeniul drepturilor de autor şi drepturile conexe.
AGEPI: „AsDAC şi ANPCI nu au dreptul să colecteze remuneraţii”
Reprezentanţii AGEPI neagă acuzaţiile aduse de membrii ANPCI. Directorul agenţiei Lilia Bolocan are alte argumente. „Până în anul 2010, dreptul de autor era deţinut de o organizaţie monopol. Toţi interpreţii, compozitorii, fonogramiştii erau membri ai unei singure organizaţie. Toate schimbările au pornit odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 139 din 2010 cu privire la drepturile de autor şi drepturile conexe, lege pe care am promovat-o atunci şi care presupunea demonopolizarea domeniului dat, ceea ce a înseamnat că noi am promovat prin articolul 48 asemenea prevederi care permit existenţa mai multor organizaţii cu gestiune colectivă. Astfel, ca autorul să aibă dreptul de a alege organizaţia la care să adere şi care să întrunească aşteptările lui vizavi de drepturile de autor. Conform acestei legi, a fost posibil ca la 12 ianuarie 2012 ANPCI să obţină aviz de la AGEPI despre faptul că urmează să acopere toate categoriile de drept de autor şi conexe pentru membrii săi. Ulterior, în anul 2013 încă trei organizaţii cu gestiune colectivă au primit asemenea aviz: ORDA, AsDac şi ANCO (Asociaţia Naţională „COPYRIGHT”). Mai există şi ReproMold, dar nu este activă. Ideea noastră este ca autorului să-i fie onorate drepturile. Organizaţiile cu gestiune colectivă funcţionează în aceleaşi condiţii, dar presiunea cade asupra utilizatorului. Un post de televiziune X valorifică operele mai multor autori. Aceşti autori nu sunt toţi membri ai unei singure organizaţii. Postul tv X trebuie să semneze contract cu toate organizaţiile autorii cărora ei îi valorifică.
La 21 februarie 2013, conform Judecătoriei sectorului Râşcani, avizul oferit ANPCI de către AGEPI a fost suspendat, în urma unei solicitări din partea altei organizaţii. Apoi, în noiembrie 2014, aceeaşi judecătorie a suspendat activitatea AsDAC la partea ce ţine de colectarea remuneraţiei. Astfel, până la soluţionarea litigiilor în judecată nici ANPCI şi nici AsDAC nu pot încasa plăţi de la utilizatori. Asta înseamnă că astăzi există doar două organizaţii cu dreptul legal de a colecta remuneraţiile şi de a le repartiza autorilor - ORDA şi ANCO. Iar AsDAC şi ANPCI sunt cele care se împotrivesc să ofere informaţia necesară agenţilor economici”, a explicat Lilia Bolocan pentru Adevărul Moldova.
Se încarcă comentariile...
