Judecătorii excluşi din sistem pot reveni oricând în magistratură
0
O hotărâre a Curţii Europene pentru Drepturile Omului contra Ucrainei prevede că un magistrat nu poate fi sancţionat disciplinar de un Consiliu Superior al Magistraturii format, în majoritate, de reprezentanţi din afara sistemului judecătoresc. Instituţia de autoreglemenare din Republica Moldova are numai cinci judecători din cei 12 membri
În opinia unor specialişti în domeniul dreptului, actuala reformare a Justiţiei este realizată de către un Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) care nu ar corespunde atât standardelor europene în domeniu, cât şi normelor constituţionale autohtone. La mijloc este componenţa actuală a CSM care ar contravine principiilor separării puterilor în stat şi exigenţelor privind independenţa Justiţiei, instituţia ajungând a fi o „pârghie administrativă“ de control a puterii judecătoreşti.
DE CINE DEPINDE SOARTA JUDECĂTORILOR
Potrivit legislaţiei, CSM este compus: trei membri din oficiu (preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei şi procurorul general), cinci magistraţi aleşi de Adunarea generală a judecătorilor şi patru sunt profesori titulari, numiţi de Parlament. Aparent, autoritatea de la noi ar fi formată din 50% de judecători, dar preşedintele CSJ nu este ales de Adunarea generală a judecătorilor, ci este numit de un organ politic – Parlamentul. În consecinţă, nu se poate vorbi despre o separare reală a puterii judecătoreşti de cea legislativă.
Astăzi însă CSM a rămas cu doar nouă membri, dintre care doar patru au fost aleşi de către Adunarea judecătorilor, restul, care reprezintă şi majoritatea, au ajuns la calitatea de membru în baza unor hotărâri ale Parlamentului sau decrete prezidenţiale. Rămân vacante trei locuri, dintre care unul este din oficiu al procurorului general.
PROCURORUL GENERAL NU POATE FI MEMBRU CSM
O decizie de la începutul acestui an a Înaltei Curţi de la Strasbourg în cauza Oleksandr Volkov împotriva Ucrainei, în care s-a dispus repunerea în drepturi a unui judecător, exclus din magistratură pe motive disciplinare, constată că magistraţii nu pot fi sancţionaţi de un CSM, a cărui majoritate nu-i reprezintă pe judecători. Decizia este aplicabilă şi în cazul Republicii Moldova.
Curtea de la Strasbourg a cerut Ucrainei să-şi schimbe de urgenţă legislaţia astfel încât aceasta să asigure independenţa şi să ofere garanţii reale magistraţilor care ajung să fie cercetaţi disciplinar.
CEDO a statuat, cu valoare de principiu, că forumurile decizionale, chemate să hotărască în cazul procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor, trebuie să fie compuse în majoritate de judecători, aleşi de semenii lor, sau jumătate incluzând şi preşedintele CSM, cu drept de vot decisiv, pentru a asigura aparenţele necesare de imparţialitate şi independenţă a Justiţiei. În consecinţă, şi legislaţia moldovenească ar urma să fie ajustată.
Decizia CEDO în cauza Volkov prevede şi o altă schimbare radicală de structură a CSM. Astfel, Înalta Curte a constatat că prezenţa procurorului general într-un organ abilitat cu atribuţii de numire, sancţionări disciplinare şi destituire din funcţie a judecătorilor afectează aparenţele de imparţialitate şi independenţă a judecătorilor.
AUTORITĂŢILE NU VĂD NICIO PROBLEMĂ
Oleg Efrim, ministrul în exerciţiu al Justiţiei, spune că legislaţia moldovenească a fost deja revizuită ca să asigure autoadministrarea judecătorească. „Nu văd aici nicio problemă. La 5 iulie 2012 a fost modificat articolul 3 al Legii cu privire la CSM, astfel încât în următoarea componenţă a Consiliului să fie incluşi şase magistraţi aleşi la Adunarea generală a judecătorilor. Şi preşedintele CSJ tot este judecător“, a precizat Efrim.
A trecut deja un an, dar componenţa CSM nu a fost modificată, aceasta continuând activitatea în formula veche. Mai mult, după alegerea lui Nicolae Timofti în calitate de preşedinte al republicii, judecătorii au doar patru reprezentanţi în Consiliu aleşi de ei. Potrivit ministrului, chiar şi aşa nu există niciun risc ca ţara noastră să fie condamnată la CEDO în cazul în care judecătorii sunt sancţionaţi de CSM. Totodată, Oleg Efrim a menţionat că din toamnă va fi aleasă o nouă componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii.
NEMULŢUMIŢII SE POT ADRESA ÎN INSTANŢĂ
Şi profesorul universitar Alexandru Arseni, membru al CSM, susţine că instituţia este una reprezentativă şi asigură autoadministrarea judecătorească. „În prezent, majoritatea membrilor CSM sunt judecători. Totodată, procurorului general i-a fost retras dreptul de a intenta proceduri disciplinare contra unor judecători, deoarece el poate să fie parte la proces“, a menţionat profesorul. Cât despre procedura disciplinară a magistraţilor, Alexandru Arseni a declarat că în ultima perioadă „judecătorii sunt sancţionaţi mai mult pentru că încalcă normele imperative, adică chiar dacă legea spune «nu», judecătorii zic «da»“. „Nimeni nu îngrădeşte dreptul judecătorilor de a contesta deciziile CSM la CSJ şi chiar la CEDO“, a adăugat profesorul.
Avocatul Roman Zadoinov afirmă că, potrivit standardelor Consiliul Europei, puterea judecătorească trebuie să fie total independentă de puterea legislativă şi cea executivă. „Nu este vorba de instituţia CSM, ci de persoanele din cadrul acesteia, care trebuie să fie independente şi neinfluenţate de autorităţi. Aici însă la noi sunt foarte multe probleme, mai ales în condiţiile în care statutul de membri ai CSM îl au reprezentanţii Guvernului şi procurorul general“, a afirmat avocatul.
Potrivit unui aviz al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni structura CSM, care este garantul independenţei sistemului judiciar şi a independenţei fiecărui judecător, trebuie să-i permită să i se garanteze independenţa şi să-şi îndeplinească funcţiile efectiv. În cazul când structura Consiliului Justiţiei, în speţă CSM este mixtă (judecători şi nejudecători) CCJE consideră că pentru a evita orice manipulare sau presiune inadecvată, CSM trebuie să numere o majoritate substanţială de judecători aleşi de egalii lor.;
Ce crede Curtea Constituţională
La 13 iulie 2011, avocatul parlamentar Anatol Munteanu a sesizat Curtea Constituţională pe marginea neconstituţionalităţii articolului 3 din Legea cu privire la CSM. Avocatul constata că deşi CSM este organul de autoadministrare judecătorească şi garantul independenţei autorităţii judecătoreşti, el nu este capabil de a-şi realiza scopul. Avocatul mai preciza că membrii CSM care au fost numiţi printr-o decizie politică dispun, de regulă ,de putere decizională în cadrul CSM şi astfel afectează independenţa autorităţii. În acest sens, statutul de organ de autoadministrare al CSM devine unul formal.
La 26 iulie 2011, Curtea Constituţională nu a acceptat spre examinare sesizarea avocatului parlamentar, invocând faptul că fondul sesizării se reduce în ansamblu la politica statului în domeniul justiţiei, iar CC examinează numai chestiuni ce ţin în exclusivitate probleme de drept.
Fără drept de apărare
Probleme majore sunt şi la capitolul contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magitraturii, care, în actuala formulă, privează judecătorii de dreptul la un proces echitabil în sensul articolului 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Or, magistraţii trebuie să dispună de dreptul de ataca în recurs sancţiunile disciplinare şi destituirile din funcţie, într-o instanţă cu „jurisdicţie deplină“ capabilă de a decide în fapt şi în drept.
Pot constesta doar procedura
„Legea cu privire la CSM a fost modificată, astfel încât judecătorii nu mai pot ataca fondul unei decizii, ci doar chestiuni de procedură. Aceasta este de fapt o încălcare a dreptului la un proces echitabil al oricărui cetăţean, conform normelor constituţionale şi a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului“, a declarat juristul Ion Dron.
Avocatul Roman Zadoinov spune că profesia de magistrat este una specifică şi nu poate fi comparată cu cea a unui muncitor care azi poate lucrează în Moldova, iar mâine în altă ţară. „Munca unui judecător este strâns legată de funcţia lui şi de teritoriul în care activează, deoarece aici se formează imaginea şi istoria sa profesională. Atunci când eşti dat afară din funcţia de judecător din motive compromiţătoare, precum necorespunderea cerinţelor sau abateri comise, decizia are efecte radicale asupra vieţii private“, menţionează avocatul. „La noi CSM comite frecvent ingerinţe în viaţa privată a judecătorilor, fără motive întemeiate. Toate acestea trebuie să fie în conformitate cu prevederile legale, să urmărească un scop legitim, iar sancţiunea trebuie să fie proporţională cu scopul urmărit“, a adăugat expertul.
În opinia lui Zadoinov, decizia de a sancţiona un judector trebuie să fie luată în cadrul unei instanţe independente şi imparţiale, cu respectarea procedurilor legale. Anume aici, sunt cele mai mari probleme, conchide avocatul.
Se încarcă comentariile...
