INTERVIU Analist al Institutului pentru Studii Estice din Poznan: „Adevărul poate respinge propaganda rusă”

Kamil Calus este doctorand la Institutul pentru Studii Estice al Universităţii „Adam Mickiewicz” din Poznan. Este analistul principal al Institutului în chestiunile ce privesc Republica Moldova şi a fost de acord să ne ofere un interviu.

La Facultatea de Relaţii Internaţionale, nimeni de fapt nu se interesa despre Moldova. Interesul studenţilor era concentrat pe state precum Rusia, Belarus, Ucraina. Aflându-se într-o vacanţă în Bucovina, România, Kamil Calus a decis să facă o escapadă în Republica Moldova unde a petrecut o săptămână în nordul republicii şi, discutând cu oamenii, a rămas uimit să afle că un stat atât de mic poate avea probleme atât de complicate: separatismul, problema identităţii, balansarea între România şi Rusia. „Am venit în Chişinău în martie 2009 printr-un program de schimb între universităţi. A fost o situaţie complicată atunci şi am scris primul articol despre alegerile în Moldova. Aşa a început relaţia mea cu Moldova”, explică expertul. 

Rusa pierde teren la Bălţi

Kamil vizitează Republica Moldova de trei ori pe an. Recent a avut o vizită în nordul republicii şi la Bălţi, unde a discutat cu oamenii despre rezultatele alegerilor şi problemele sociale cu care se confruntă aceştia. Kamil constată că sprijinul pentru partidele pro-europene în nordul republicii, în mod special pentru PLDM, a scăzut vizibil. Această dinamică pare stranie, pentru că Bălţiul, de exemplu, a avut de câştigat mult în ultimii ani pe seama investiţiilor. „Dintr-un punct de vedere noi observăm o creştere economică, iar din alt punct de vedere, observăm o pierdere a suportului pentru partidele pro-europene”. O altă remarcă pe care o face Kamil este că, cinci ani în urmă, când a vizitat pentru prima dată Bălţiul, limba rusă era mult mai prezentă pe străzile din Bălţi, acum lucrurile s-au schimbat vizibil. „Am vorbit cu un coleg de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, care mi-a spus că, în acest an, la catedra la care activează, nu s-au format grupe cu predare în limba rusă. Ceea ce e interesant pentru Bălţi”.

Problema corupţiei

La modul general, spune expertul, populaţia este dezamăgită în legătură cu evenimentele care au avut loc în ultimii patru-cinci ani. Această dezamăgire nu se referă la semnarea Acordului de Asociere sau liberalizarea regimului de vize cu UE. Dezamăgirea se referă în primul rând la impotenţa autorităţilor în lupta contra corupţiei. Oamenii îşi pun întrebarea cu privire la banii care sunt injectaţi în Republica Moldova de către Occident. „Aceşti bani nu pot fi furaţi, fiindcă există un mecanism foarte bine pus la punct. Problema este că oamenii care beneficiază de aceste credite ieftine sunt deja prestabiliţi”. 

Una dintre cauzele euroscepticismului în Republica Moldova stă în lipsa unei strategii de comunicare bine gândite. În această direcţie ar trebui să lucreze Guvernul, dar şi UE, deşi nu este misiunea UE să informeze cetăţenii despre beneficiile eurointegrării. „De exemplu, în Polonia, când ne apropiam de UE, Guvernul se ocupa de promovarea ideii privind integrarea europeană”.

Este suficient să se spună adevărul pentru a demola miturile. În Moldova nici măcar nu se apelează la adevăr pentru deconstrui minciunile de la canalele ruseşti.

Propaganda rusă

În anii 2004, în Polonia nu a existat o propagandă rusească aşa cum există în statele Parteneriatului Estic. „Noi am avut doar o propagandă pro-europeană, nu am avut o contrapropagandă. Rusia nu era activă la acest capitol, pentru că suntem mai departe de Rusia şi pentru că nu a avut ce să ne propună în schimb, nu exista proiectul Uniunii Vamale”.

Informarea populaţiei trebuie să aibă loc în două limbi – română şi rusă, şi trebuie direcţionată către oamenii care nu privesc cu ochi buni integrarea europeană. „Am impresia că această propagandă este direcţionată către grupurile care sunt deja convinse. Pentru Găgăuzia este nevoie de o informare bună în limba rusă, pentru a contrabalansa informaţia care vine din Rusia ”. Această campanie de informare trebuie să fie mai detaliată, nu trebuie să fie vorba doar despre bani, dar şi despre istoria UE, despre cum funcţionează Uniunea. Totodată trebuie să existe o deturnare a miturilor precum că integrarea în UE înseamnă şi aderarea la NATO, sau că Acordul de Liber Schimb distruge economia naţională şi producătorii autohtoni. De fapt, UE va putea exporta fără taxe în Republica Moldova doar după câţiva ani, după ce se încheie perioada de acomodare. 

Totodată, Republica Moldova nu trebuie să folosească acelaşi tip de propagandă agresivă pe care o foloseşte Rusia. „Este suficient să se spună adevărul pentru a demola miturile. În Moldova nici măcar nu se apelează la adevăr pentru a deconstrui minciunile de la canalele ruseşti”. 

Curtea Constituţională, decizii dubioase

Un alt subiect abordat în cadrul discuţiei se referă la deciziile Curţii Constituţionale. „Unele decizii ale CC, cum ar fi cea care spune că parcursul European este unicul vector integraţionist posibil în Republica Moldova, sunt luate pe un fundament foarte întunecos. Am citit decizia cu privire la Vlad Fila şi nu am înţeles nimic. Nici juriştii din Polonia nu au înţeles această decizie”. Partea mai nostimă este că unele decizii ale CC nici nu sunt implementate, precum ar fi cea cu privire la limba română, consideră expertul: „Nimeni nu a făcut nimic în acest sens”.

Coaliţie trei plus jumătate

Kamil Calus consideră că o coaliţie mai largă, cu participarea comuniştilor ar fi posibilă. „Multe lucruri depind de Partidul Liberal, de cerinţele pe care le înaintează. Dacă aceştia nu vor ajunge la un numitor comun cu democraţii şi liberal-democraţii, varianta cu comuniştii rămâne valabilă”. Dar există şi posibilitatea unei coaliţii de tipul trei plus jumătate, în care comuniştii vor avea controlul asupra unor instituţii cum ar fi CCA sau alte instituţii de control. Astfel comuniştii vor fi de acord să sprijine alegerea preşedintelui în anul 2016. Totodată, cu ajutorul comuniştilor, poate fi schimbată Constituţia. „Eu cred că Vlad Filat va dori să fie următorul preşedinte, de aceea PLDM doreşte să schimbe Constituţia. Filat are mai multe şanse să devină preşedinte prin vot direct”.

Nu există certitudine cu privire la soarta lui Iurie Leancă. Acum, unele surse de încredere spun că Filat îşi doreşte fotoliul de spicher. În acest caz, fotoliul de prim-ministru va merge la democraţi, iar Andrian Candu ar putea deveni noul premier: „Alţii spun că Plahotniuc ar putea deveni prim-ministru, însă el nu e tipul de om căre să vrea rolul principal. Îi place să controleze anumite lucruri din spate”. Potrivit expertului, comuniştii vor putea pretinde la ministere doar în cazul în care se va forma o coaliţie fără Partidul Liberal. 

Un avantaj al Poloniei, Cehiei şi Ungariei a fost că în aceste state a existat consens naţional privind integrarea europeană. Partidele naţionaliste, care aveau 5-6% din electorat promovau ideea de neaderare, dar acestea nu aveau nici o importanţă.