Instrumentele anticorupţie nu sunt folosite la capacitate maximă

Instrumentele anticorupţie nu sunt folosite la capacitate maximă

Organele de urmărire penală sunt prea puţin deschise în aplicarea instrumentelor anticorupţie. Este una dintre concluziile la care au ajuns experţii ieri, în cadrul dezbaterii publice „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi constatări".

Pentru a susţine combaterea fenomenului corupţiei, în februarie 2014 a intrat în vigoare un pachet de legi-legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, legea cu privire la testarea integrităţii profesionale şi legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Pe rând, acestea au început să fie contestate la Curtea Constituţională (CC). Iar până la pronunţarea deciziei CC, reprezentanţi ai Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ai Ministerului Justiţiei şi ai Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) au pus în discuţie divergenţele şi impedimentele implimentării acestor legi.

Judecătorii nu pot fi testaţi

Deşi legea privind testarea integrităţii profesionale nu se aplică judecătorilor, aceasta fost contestată la CC de un grup de deputaţi comunişti pentru motivul că ar pune în pericol independenţa sistemului judecătoresc. A doua contestaţie depusă la CC este împotriva unor prevederi din Codul penal şi a fost depusă de avocatul parlamentar Tudor Lazăr.

Testele de integritate au fost puse în aplicare din luna august, 2014. Menirea acestora este descoperirea persoanelor care vor lua mită, se vor lăsa influenţaţi de agenţii sub acoperire sau nu vor denunţa un act de corupere pasivă. Mai mult de jumătate din funcţionarii testaţi au picat acest test. Cristina Ţărnă, vicedirector CNA a declarat că în luna ianuarie 2015 au primit numeroase solicitări de aplicare a testului de integritate.

Deficienţe în legea contra corupţiei

În comparaţie cu alte ţări ale lumii, în Republica Moldova se reglementează doar confiscarea bunurilor în cadrul procedurilor penale şi, parţial în cadrul procedurilor contravenţionale, informează un studiu realizat de CAPC privind gradul de transpunere a Convenţiei civile în legislaţia Republicii Moldova. De asemenea, studiul arată că în mare parte, legislaţia Republicii Moldova corespunde prevederilor Convenţiei civile privind corupţia şi acoperă satisfăcător măsurile impuse de aceasta. Totuşi, studiul atestă şi unele carenţe în legea cu privirea la prevenire şi combaterea corupţiei: nu au fost identificate norme precise care ar asigura dreptul persoanelor ce au suferit o daună rezultând dintr-un act de corupţie comis de agenţii publici; nu sunt suficient de clare normele referitoare la anulabilitatea contractelor; enumeră limitativ unele fapte prevăzute de Codul penal.

O altă concluzie a studiului prezentat spune că practicile din Republica Moldova demonstrează o pondere neesenţială a cauzelor pe infracţiuni de corupţie, în cadrul cărora sînt înaintate pretenţii, acestea fiind doar de natură materială. Respectiv, este evidentă necesitatea instruirii suplimentare a judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor de urmărire penală şi avocaţilor în domeniul reglementat.

Instituţiile publice ale căror angajaţi se supun testării integrităţii profesionale sunt urmatoarele:

• Secretariatul Parlamentului
• Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova
• Cancelaria de Stat
• Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate
• Consiliul Superior al Magistraturii
• Curtea Constituţională
• Instanţele judecătoreşto de toate nivelele
• Organele procuraturii
• Serviciul de Informaţii şi Securitate
• Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat
• Centrul pentru Drepturile Omului
• Curtea de Conturi
• Comisia Electorală Centrală
• Comisia Naţională de Integritate
• Comisia Naţională a Pieţei Financiare
• Banca Naţională a Moldovei
• Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal
• Consiliul Coordonator al Audiovizualului
• Consiliul Concurenţei
• Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea agalităţii
• Agenţia Naţională pentru Reglementarea în Energetică
• Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei
• Casa Naţională de Asigurări Sociale
• Serviciul de Stat de Arhivă
• Consiliul naţional pentru Acreditare şi Atestare
• Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică
• Centrul Serviciului Civil
• Serviciul de Stat de Curieri Speciali
• Autorităţile administraţiei publice locale