Cristina Voroneanu, absolventă de nota 10 la Bacalaureat: „Dacă aş fi ministrul Educaţiei, aş face şi mai multe reforme“

Cea de-a doua absolventă cu 10 pe linie la Bacalaureat, după sesiunea de contestaţii, afirmă că performanţa ei se datorează faptului că a învăţat constant, cu profesori buni. Ar vrea ca şcoala să-i ajute mai mult pe elevi să-şi aleagă calea de viitor şi le sugerează şefilor din Educaţie să extindă măsurile anticopiat în universităţi.

„Adevărul“: Cum ai reuşit să iei 10 pe linie la Bacalaureat?

Cristina Voroneanu: Consider că acesta este succesul comun al meu, al profesorilor mei şi al familiei mele, care întotdeauna m-a susţinut şi care a pus un accent deosebit asupra învăţăturii. Am avut noroc la aceste patru materii de Bacalaureat să am nişte profesori foarte buni. Bunăoară, diriginta mea, Vera Bucătaru, profesoară de istorie. Datorită ei, am reuşit să obţin locul 2 la olimpiada de istorie. Nu că m-aş lăuda, dar contează şi munca pe care am depus-o şi interesul meu. Întotdeauna mi-am dorit să fiu acea persoană care se remarcă prin învăţătură şi mă bucur că am reuşit să fac lucrul acesta şi la actuala etapă de Bacalaureat.

Care este materia ta preferată?

Cred că e istoria. Îmi place istoria românilor, dar mai mult cea universală, fiindcă este mai vastă şi cu momente mai interesante, de importanţă globală. Perioada mea preferată este cea contemporană. Chiar şi la olimpiadă s-a pus accentul pe această perioadă. De asemenea, îmi plac limba şi literatura română şi limba şi literatura engleză. Iubesc şi chimia, chiar dacă sunt la profilul umanist. 

La ce materii te-ai pregătit mai intens?

M-am pregătit întotdeauna la ore, pe tot parcursul anilor, iar profesorii au fost foarte atenţi şi au reuşit să combine materia din programa şcolară cu subiectele de Bacalaureat. Am rezolvat împreună genul de exerciţii pe care ştiam că le vom primi la BAC. Am început să mă pregătesc mai intens după olimpiada de istorie, deci un pic mai târziu, spre sfârşitul lunii aprilie. Încercam să mă ocup măcar câte o oră şi jumătate pe zi de fiecare materie importantă şi am reuşit.

La ce discipline ai avut cele mai mari emoţii?

A fost limba română, pentru că e un obiect totuşi subiectiv. Speram ca la această disciplină să primesc nota 9. Am avut emoţii mai mari la interpretarea poeziei „Pământ zdrenţuit“ de Grigore Vieru. Din fericire, poezia a fost una uşoară, dacă ar fi fost una de Ana Blandiana sau de Leonida Lari, era mai dificil, îmi ia mai mult timp să le descifrez mesajul.

Dacă ar fi să susţii din nou Bacalaureatul, l-ai da cu aceeaşi plăcere?

Nu, n-a fost o plăcere. Am trăit Bacalaureatul timp de vreo trei luni. Când am ajuns la primul examen, nu mă puteam concentra suficient. Nu realizam că sunt la examen. Însă când a început, m-am mobilizat, fiindcă aveam de scris un eseu voluminos şi voiam să fie unul reuşit. Faptul că am scris eseul m-a ajutat foarte mult.

Nu te-a deranjat faptul că au fost camere de supraveghere şi sisteme de securitate avansate anticopiat?

De anul trecut am susţinut aceste reforme şi cred că se tem acei elevi care sunt mai emotivi sau care au ceva de ascuns. Eu n-am fost incomodată de ele. În vara dintre clasele a X-a şi a XI-a am participat la Parlamentul Tinerilor, unde am fost în Departamentul Educaţie şi am dezbătut problema Bacalaureatului. Am propus măsuri mult mai drastice decât cele implementate de minister. Doream să fie supravegheaţi de camere şi profesorii şi să fie scanate toate lucrările. Un elev care învaţă e deseori nedreptăţit din cauza copiatului. Se poate întâmpla ca un elev să copieze de la tine, iar ambele lucrări sunt anulate şi ai de pierdut. E foarte greu şi atunci când o persoană nu-ţi dă pace la examen, mai ales la română sau engleză, unde trebuie să scrii eseuri.

Cum ai reuşit să ajungi la acest liceu?

Nu am avut bani mulţi ca să studiez la acest liceu. Mama e istoric, la Arhiva Naţională a Republicii Moldova, iar tata e specialist în marketing. Am avut noroc că acest liceu nu avusese ciclul primar şi şi-a format clasele gimnaziale, în mare parte, din elevi care, ca şi mine, terminaseră clasa a IV-a la şcola numărul 53. Mi-a fost uşor ulterior să fiu acceptată.

Unde vrei să-ţi continui studiile?

Vreau să dau la Facultatea de Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii de Stat din Moldova. Studiile de master nu le voi face însă în ţară, în niciun caz. Vreau să fie o facultate care să-mi ofere o perspectivă reală pe viitor.

E vreo materie care nu ţi-a plăcut în liceu?

Nu vreau să supăr niciun profesor, dar cea mai departe de mine e fizica. De la început mi s-a părut foarte grea şi mi-a fost dificil să învăţ pentru această disciplină. E interesantă, dar n-o cunosc în profunzime.

Dacă ai fi ministrul Educaţiei, cum ai reforma acest domeniu?

Sper că aş fi avut curajul doamnei Maia Sandu ca, împotriva atâtor voci, să reuşesc să fac ceea ce a făcut dumneaei. Însă nu m-aş opri doar la nivelul liceului, fiindcă şi în facultăţi e mult de lucru, unde ştim că se copiază în masă. Susţin un proiect - care va fi implementat într-un liceu din Capitală – ce prevede reducerea numărului de ore de studiu la disciplinele obligatorii şi introducerea unor obiecte noi pe care elevii le vor alege singuri. Din câte cunosc, vor putea alege Marketing, Economie sau Drept. Elevii se vor putea orienta astfel mai uşor pentru calea pe care şi-o doresc în viitor. Deocamdată, aici avem o mare restanţă. La şcoală învăţăm foarte multe lucruri, uneori superficial, iar atunci când suntem puşi să alegem ceva pentru viitor, nu ştim ce vrem, de fapt.

Ce faci acum în timpul liber?

Fac voluntariat la Biblioteca „Ovidius“. O dată pe săptămână, timp de o oră le citesc poveşti copiilor. De obicei, sunt de vârste mai mici de 13 ani. În rest, îmi place pianul. Acum am reînceput să cânt la pian, după o pauză de trei ani de când n-am mai cântat la acest instrument. Când eram la şcoala muzicală, am cântat din Beethoven şi din Mozart. Dar Chopin îmi place cel mai mult.

Ce-ţi place să citeşti?

Autorul meu preferat din literatura română este Mircea Eliade. Citesc cu deosebită plăcere romanele de dragoste scrise de Jane Austen şi, datorită lecţiilor de literatură universală, am citit din Stendhal şi alţi scriitori apreciaţi. Acum vreau să mă dedic literaturii germane şi am să încep cu Goethe. Îmi place Vladimir Beşleagă, care m-a cucerit cu „Zbor frânt“. Desigur, îmi place şi Ion Druţă, pentru că are nişte creaţii pe care le citeşti uşor.