Câţi fraţi şi surori are Capitala Republicii Moldova

Edilul oraşului Mannheim şi primarul Chişinăului FOTO: Tudor Iovu

Ziua Chişinăului a fost sărbătorită şi de musafiri străini veniţi din diferite colţuri ale lumii. Delegaţii din zece ţări, printre care Germania, Suedia, Letonia, Rusia şi China, ne-au vizitat ieri în semn de prietenie, dar şi datorită unor acorduri de înfrăţire.

Edilul oraşului german Mannheim, cu care Chişinăul s-a înfrăţit în 1989, a venit cu un mesaj de încurajare. „Se împlinesc 25 de ani de când oraşele noastre s-au înfrăţit. Mă bucur că sunteţi orientaţi spre Europa. Vreau să ştiţi că la Mannheim sunt oameni cărora le pasă şi vă susţin eforturile de dezvoltare a oraşului“, a declarat Peter Kurz, primarul de Mannheim.

Au venit la ziua de naştere a Chişinăului şi reprezentanţii oraşului Alba Iulia din România, cu care, în 2011, am semnat cel mai recent acord de înfrăţire. „Capitala de suflet a tuturor românilor, Alba Iulia, este alături de Capitala Moldovei cu tot ce reprezintă aceasta în plan cultural, spiritual şi administrativ. Sărbătoarea voastră este pentru câteva zile şi a noastră“, ne-a transmis primarul de Alba Iulia, Mircea Hava, prin intermediul viceprimarului Paul Voicu. În semn de prietenie, ne-au adus şi un cadou – Garda de Onoare de la Apulum care a reconstituit, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, o bătălie istorică dintre daci şi romani.

ÎNFRĂŢIRI FĂRĂ REZULTATE 

Reprezentanţii Primăriei Capitalei spun însă că nu toate frăţiile durează. Dintre cele 15 oraşe din Europa şi de peste Ocean cu care Chişinăul s-a „înrudit“ din 1979 până în 2011, doar câteva îşi amitesc de noi. Printre cele mai active sunt Tbilisi din Georgia, cu care ne-am înfrăţit în 2011, Borlange din Suedia (2009), dar şi oraşul polonez Lubuskie. „Cu Suedia am avut proiecte în domeniile educaţiei şi mediului. Cu Georgia şi Polonia am organizat vizite de studiu pentru funcţionarii publici şi consilierii municipali“, menţionează Gabriela Ciumac, şefa Direcţiei relaţii externe a Primăriei Chişinău.

Unele înfrăţiri rămân doar pe hârtie. Bunăoară, după semnarea acordului de înrudire cu oraşul Grenoble, din Franţa, nu mai avem cu ce să ne mândrim. Aceeaşi situaţie este şi în cazul acordului din 1990 cu oraşul Sacramento din SUA „Unele înfrăţiri ar trebui să fie anulate pentru că sunt doar o formalitate“, susţine Gabriela Ciumac.