Câţi bani au pierdut spitalele din Chişinău, anul trecut

Potrivit CNAM, Institutul Mamei şi Copilului a rămas fără aproape 1% din finanţarea primită anul trecut Foto: Adevărul

Din cauza pacienţilor neasiguraţi trataţi gratuit, procedurilor superficiale şi a lucrărilor de reparaţii, directorii spitatelor din Chişinău trebuie să întoarcă o parte din banii alocaţi de CNAM.

Servicii medicale de calitate necorespunzătoare şi facturi umflate raportate la Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Acestea sunt principalele motive pentru care directorii mai multor spitale importante din Chişinău s-au văzut nevoiţi să returneze către asiguratorul de stat o parte din finanţări.

Reţineri de peste 1,3 milioane de lei

Potrivit evidenţelor CNAM, pe primul loc în clasamentul spitalelor cu probleme financiare este Institutul Mamei şi Copilului, de unde au fost retrase 1,32 milioane de lei, ceea ce reprezintă 0,9% din totalul finanţării din 2013.
Urmează Spitalul de Urgenţă, cu 773.462 de lei, Institutul de Cardiologie (324.508 de lei), Spitalul Municipal pentru Copii „Valentin Ignatenco“ (281.212 de lei), Spitalul de Traumatologie şi Ortopedie (248.750 de lei) şi Spitalul de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă“, care trebuie să returneze 199.375 de lei.

„Oficial, nu mi s-au reţinut decât 160.000 de lei pentru nişte salarii. Anul trecut, am primit 6,3 milioane de lei de la CNAM. Pentru noi sistemul de finanţare pe caz rezolvat (n.red. DRG) nu este la fel de benefic ca pentru alte spitale. În acelaşi timp, trebuie să avem grijă şi de gravidele internate la noi, pentru care primim mai puţine fonduri“, susţine directorul Institutului Mamei şi Copilului, Ştefan Gaţcan.

„Institutul Mamei şi Copilului are o situaţie bună. Contractele lor sunt în creştere şi această instituţie este o prioritate şi pentru noi, şi pentru Ministerul Sănătăţii. Alta este însă problema. Domnul Gaţcan a preluat o instituţie cu infrastructură greoaie. Contractele pe care le au sunt suficiente pentru prestarea serviciilor la nivelul corespunzător“, explică directorul CNAM, Mircea Buga.

Directorul spitalului „Toma Ciorbă“, Victor Deatişen, susţine că nu a primit oficial niciun document care să ateste aceste reţineri. „La noi încă nu s-a terminat controlul financiar pentru anul trecut. Ceea ce ştiu e că CNAM nu a validat 30 de fişe medicale pe care le-am trimis“, precizează managerul.

Cele mai vulnerabile instituţii

Potrivit expertului Ghenadie Ţurcanu de la Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, CNAM verifică aleatoriu spitalele, iar instituţiile cu un singur profil medical sunt cele mai vulnerabile. Acesta afirmă că, din cauza infrastructurii vechi de 30-40 de ani, administraţia acestor clinici trebuie să achite facturi foarte mari pentru electricitate şi agentul termic.

Totodată, CNAM reţine din fonduri şi pentru pacienţii neasiguraţi care au fost trataţi fără să plătească. „Spitalele monoprofil cu o capacitate mai mică de 200 de paturi întâmpină cele mai multe probleme din perspectiva calităţii serviciilor şi a randamentului economic. Circa 20% din populaţie nu este asigurată medical. Aici e o situaţie mai sensibilă fiindcă, în caz de urgenţă, pacientul trebuie tratat, indiferent dacă are sau nu poliţă. După ce bolnavul este stabilizat, trebuie să-şi plătească singur doctoriile. Aşa spune legea. La modul practic, se întâmplă adesea ca tot tratamentul să fie pus pe seama asiguratorului“, spune specialistul.