Bilanţul anului 2013. Ce spun experţii despre anul care a început cu o criză şi a culminat cu un eveniment istoric

La final de an, i-am provocat pe experţii din diferite domenii să ne spună care au fost evenimentele importante din 2013. Anul ce se încheie a fost sub semnul crizei politice şi, se pare, un preludiu al scrutinului de la anul.

POLITICĂ INTERNĂ

ORCHESTRA POLITICĂ A FOST DISTRUSĂ ŞI ÎNJGHEBATĂ DIN NOU

Igor Boţan, analist politic

2013 a fost plin de evenimente stranii, dar care au avut anumite consecinţe pentru noi. Am avut un conflict deschis între liderii principalelor partide, declanşat de scandalul „Pădurea Domnească“, dar, până la urmă, politicienii au ajuns la un punct de echilibru. Nu aveau de ales: ori eşuau cu toţii, ori găseau acest consens, care a însemnat: 1) reorganizarea orchestrei politice şi formarea Guvernului Leancă; 2) eliminarea factorului iritant – Mihai Ghimpu, prin scindarea PL. Ghimpu îşi merită soarta, nu mai face parte din orchestră şi nu mai cântă solo la saxofon, ci a devenit muzicant ambulant. Conducătorul orchestrei înjghebate este Vlad Plahotniuc, iar vioara întâi - Vlad Filat. Consensul a mai însemnat dosarele Banca de Economii, Aeroportul, dar şi alte întreprinderi râvnite de membrii „orchestrei“.

Refacerea coaliţiei a avut loc şi cu implicarea factorului extern. Au recunoscut şi diplomaţi străini, şi consilierul lui Traian Băsescu, Iulian Chifu, care l-a numit recent pe Iurie Leancă ingrat. Comuniştii au avut o „revoluţie de catifea“ şi patru moţiuni. Una a reuşit şi a dus la demiterea Guvernului. Prin aceste „revoluţii“, PCRM a anunţat patru teme de campanie: corupţia guvernării; delapidarea averii publice (BEM şi Aeroport); renunţarea la Transnistria; trădarea interesului de stat şi cedarea suveranităţii (summitul de la Vilnius).

În ceea ce priveşte partidele extraparlamentare, mai active sunt PNL (pedalează pe subiectul unirii); Mişcarea Antimafie (lupta cu corupţia, un subiect exploarat şi de PCRM), şi Forţa Poporului (încearcă să creeze impresia că are politicieni cu imagine nepătată). Toate se bat pe centru-dreapa, dar au foarte puţine şanse – în loc să se întărească, doar creează breşe pe segmentul de dreapta. Destul de activ a fost ex-premierul Ion Sturza, care ar putea reveni la anul în politică, alături de liberal-reformatori. Nu degeaba a venit cu o cursă charter la congres.

ECONOMIE

ÎN 2014, UN AN ELECTORAL, REFORMELE VOR TRENA

Viorel Chiviriga, economist

Din punct de vedere economic, 2013 pare un an bun. Statisticile arată că în primele nouă luni PIB-ul a crescut cu 8%, graţie unei majorări de 30% a producţiei agricole. Este vorba, de fapt, de o revenire a economiei după căderea din 2012, provocată de secetă. Astfel, dacă anul trecut agricultura a fost piatra care a tras în jos economia, atunci în 2013 este căruţa care o trage în sus. Totodată, Moldova a beneficiat de un cadou generos din partea concetăţenilor noştri aflaţi la muncă peste hotare, care au trimis acasă circa 1,3 miliarde de dolari în zece luni, adică aproape 80% din valoarea exporturilor din această perioadă. Indirect, această situaţie arată că schimbarea modelului economic vechi bazat pe consum, promisă de guvernanţi, nu s-a produs.

De asemenea, în 2013 a fost concesionat într-o manieră ocultă Aeroportul Chişinău, statul a pierdut pachetul de control la Banca de Economii, Rusia a introdus un nou embargo la băuturile alcoolice. Aceste evenimente vor avea repercusiuni asupra evoluţiei din 2014. Să nu uităm că va fi un an electoral, care se va lăsa cu multe promisiuni şi în care reformele economice vor trena.

POLITICĂ EXTERNĂ

ÎNTRE GLORIA DE LA VILNIUS ŞI PRESIUNILE RUSIEI

Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială, din Kiev

Realizările anului sunt parafarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, la Vilnius, şi decizia Comisiei privind liberalizarea regimului de vize. Acestea, însă, urmează să fie duse până la capăt în 2014. Omul anului în politica externă este ministrul de Externe, Natalia Gherman, care a purtat negocierile.

Relaţia cu UE a fost mai sinceră şi mai pragmatică. Rămânem elevul cel mai bun şi mai predictibil din Parteneriatul Estic, chiar dacă media pe clasă nu e prea mare. Totodată, în timpul crizei interne, UE a înţeles că, atunci când e vorba de probleme politice, liderii partidelor nu se gândesc la democraţie. În relaţia cu România este important că, în sfârşit, a început construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni. Cele 100 de milioane de euro promise rămân o problemă, pentru că am primit doar o mică parte din sumă.

În 2013 ne-am confruntat cu multe decizii politice din partea Federaţiei Ruse: embargo pe vinuri, ameninţări privind expulzarea migranţilor, tăierea gazului pe timp de iarnă. Unii funcţionari ruşi şi-au schimbat tonul şi au avut ieşiri periculoase, care au depăşit cadrul legal şi poziţia Ministerului de Externe de la Moscova.
Relaţia cu SUA s-a îmbunătăţit şi am beneficiat de un sprijin la nivel politic. Vizita secretarului de stat John Kerry a avut o încărcătură simbolică şi politică. În plus, am primit multă asistenţă financiară de peste Ocean.

TRANSNISTRIA

NEGOCIERILE AU INTRAT PE UN FĂGAŞ NECONSTRUCTIV

Nicu Popescu, expert la Institutul UE pentru Studii de Securitate de la Paris

În acest an, dinamica pozitivă în reglementarea transnistreană, practic, s-a stopat. Pe anumite dosare s-a observat şi un anumit regres, în condiţiile în care Tiraspolul are o poziţie din ce în ce mai intransigentă în negocierile cu Chişinăul şi se orientează pe o apropiere de Rusia. Este vorba de o deteriorare a spiritului negocierilor, au dispărut bunăvoinţa şi dorinţa de a ajunge la un compromis.

Anumite complicaţii pe dosarul transnistrean sunt, parţial, şi o reacţie la succesele Republicii Moldova în direcţia europeană. Federaţia Rusă investeşte capital politic pentru a submina elanul european al Republicii Moldova, inclusiv prin complicarea situaţiei în regiunea transnistreană. Acest lucru a dus în 2013 la stoparea dinamicii pozitive, pe care am observat-o în perioada venirii lui Evgheni Şevciuk la putere, când au avut loc unele progrese pe linia Şevciuk-Filat. Situaţia reală din regiune nu s-a deteriorat drastic, dar negocierile au intrat pe un făgaş neconstructiv şi nu tocmai raţional.

JUSTIŢIE

REFORMA EVOLUEAZĂ, DAR PREA LENT

Vlad Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice

În acest an, lucrurile din justiţie au evoluat în direcţia în care ne aşteptam, dar mult mai lent decât şi-ar fi dorit-o unii. Au fost adoptate decizii deosebit de importante pentru reforma justiţiei: reducerea imunităţii şi majorarea salariilor pentru judecători, pachetul de legi anticorupţie. Curtea Supremă de Justiţie şi-a continuat eforturile de unificare a practicii judecătoreşti, Consiliul Superior al Magistraturii se pare că devine mai transparent la capitolul evaluării magistraţilor.

Printre aspectele negative aş remarca soluţiile Curţii Constituţionale, care au îngustat limitarea imunităţii judecătoreşti. În plus, deşi proiectul legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor este gata de mai bine de un an, iniţiativa nu a fost încă aprobată de Parlament. La fel e şi cu reformarea procuraturii, la care grupul de lucru a muncit eficient, însă proiectul aşteaptă în Legislativ. Reforma procuraturii trebuia să fie încheiată demult, dar a început abia în 2013.

Pe viitor este foarte important să fi sporită calitatea actului judecătoresc, pentru că, dacă justiţiarii nu acţionează adecvat, nici societatea nu are cum să-i creadă. Vreau să sper că, odată cu majorarea salariilor, va creşte şi calitatea, implicit încrederea oamenilor în judecători.

EDUCAŢIE

CURAJUL DE A APLICA MĂSURI DRASTICE LA BACALAUREAT

Daniela Terzi-Barbăroşie, psiholog

Ceea ce s-a întâmplat în 2013 în domeniul educaţiei este mai mult decât revoluţionar. Cu regret, în momentele de panică, oamenii nu înţeleg cum le va schimba viaţa deciziile autorităţilor. Bacalaureatul 2013 merită menţionat pentru curajul Ministerului Educaţiei şi pentru capacitatea spectaculoasă de a învăţa din experienţă. Un punct forte este proiectul Codului Educaţiei, pentru că permite şcolilor să dezvolte afaceri şi pentru că în baza acestuia vor putea fi înfiinţate consilii de administrare.

Un „bravo“ pentru evaluarea fără note a copiilor din ciclul primar şi pentru că elevii vor avea dreptul să aleagă dintr-un număr mai mare de discipline opţionale. Şi Strategia Educaţia 2020 este bine elaborată, fiindcă învăţarea este abordată ca un proces ce durează pe tot parcursul vieţii. Lăudabile sunt strategia de descentralizare şi cea de dezvoltare a învăţământului vocaţional-tehnic. O bună intenţie este constituirea fondurilor pentru educaţie incluzivă în fiecare raion.

CULTURĂ

FONDURILE SE MICŞOREAZĂ DE LA AN LA AN

Lucia Culev, şefa Direcţiei Cultură a Primăriei Chişinău

Am încercat să-i susţinem pe cei care au apelat la noi pentru că, pe an ce trece, fondurile pentru cultură se micşorează. Se achită întreţinerea şi nu mai ajung bani pentru actul cultural propriu-zis. În 2013 a fost lansat filmul lui Igor Cobileanski „La limita de jos a cerului“, o co-producţie moldo-română reuşită, dar care n-a fost realizată din banii statului. O altă premieră a fost „Culorile“ de Viorica Meşină. Două pelicule naţionale sunt un pas înainte, deşi e prea puţin.

Mulţi dintre muzicienii noştri s-au impus pe marele scene ale lumii: Olga Busuioc a luat două premii importante; Mariana Bulicanu a participat la unul dintre cele mai prestigioase concerte din lume, la Amsterdam;Valentina Naforniţă a cântat la Balul Operei din Viena şi la câteva festivaluri de anvergură; Andrei Jelihovschi are roluri centrale la Teatrul Bolşoi din Moscova. Este îmbucurător că reuşim să-i aducem acasă, dar e greu să găseşti o sală şi o orchestră la nivelul lor.

Printre concertele de excepţie s-a numărat cel de 60 de ani ai maestrului Nicolae Botgos, iar printre descoperiri a fost Ion Paladi cu piesa „Dorul Basarabiei“. La festivaluri, nu putem omite Ethno
Jazz, care adună nume sonore. În literatură, au fost reeditate cărţile lui Vladimir Beşleagă, iar în teatru, aşteptăm vremuri mai bune. În acest an am avut şi câteva despărţiri dureroase: Titus Jucov, Dumitru Matcovschi, Eugen Cioclea.

SPORT

PROBLEME LA FINANŢARE ŞI INFRASTRUCTURĂ

Octavian Ţîcu, ex-ministru al Tineretului şi Sportului

În 2013, pe de o parte, am avut performanţe deosebite atât la nivelul evoluţiei sportivilor, cât şi la nivelul desfăşurării unor competiţii majore. Pentru prima dată în istorie, am reuşit să organizăm două etape ale Cupei Davis la Chişinău, am organizat Campionatul European la Taekwondo, la bodybuilding, la dans. Echipa de fotbal a întregit evoluţia sportului la nivel naţional. De cealaltă parte, multe dintre medaliile câştigate în acest an au fost umbrite de scandalul dopajului.

Cea mai titrată atletă a noastră, Zalina Marghiev, a fost suspendată, iar medaliile obţinute la Cupa Europei şi la Universiada Mondială au fost anulate. Deşi avem sportivi buni, în 2014 trebuie să rezolvăm probleme ce ţin de finanţare şi de bugetul alocat sportului, de modul în care lucrează ministerul de resort şi de infrastructură. E dificil să atingi performanţe sportive dacă nu ai un stadion pentru atletism ori o sală polivalentă multifuncţională.