„Avem nevoie de cultură, şi nu doar de festivaluri“

Sărbătoarea va începe cu depuneri de flori la bustul lui MIhai Eminescu de pe Aleea Clasicilor. FOTO Tudor Iovu

Azi sărbătorim pentru prima dată Ziua Naţională a Culturii. Oamenii de creaţie spun însă că autorităţile nu ar trebui să se limiteze la astfel de evenimente.

Data de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Naţională a Culturii anul trecut. Iniţiativa a venit de la un grup de deputaţi liberal-democraţi şi a fost ulterior acceptată de Parlament. Astăzi sărbătoarea va fi marcată cu proiecţii de film, expoziţii, concerte şi alte acţiuni artistice. Pentru această zi, Ministerul Culturii va cheltui 250.000 de lei.
„Scopul acestui eveniment este de a evidenţia că avem nevoie de cultură în fiecare zi. Vom avea activităţi nu doar în Chişinău, ci în toată ţara. De ieri, pe parcursul a trei zile, colectivele din subordinea ministerului merg prin toată republica, pentru a organiza evenimente acolo unde există posibilităţi tehnice şi unde se încălzesc sălile“, precizează ministrul Culturii, Boris Focşa.

„Am rămas în epoca lui Brejnev“

De cealaltă parte, preşedintele Uniunii Teatrale spune însă că de cele mai multe ori, evenimentele culturale au loc în Capitală, şi mai puţin în provincie. „Chişinăul nu este ţara. Când construieşti o casă, pui mai întâi temelia, nu pui deodată acoperişul. Nu era cazul să începem de aici. Trebuia să investim în cultură, să formăm centre culturale, care să includă şcoli de muzică, de pictură etc.“, explică Sandu Grecu.

Regizorul este dezamăgit de politicile din domeniu. „Este o mare tragedie dacă nu s-a înţeles că reforma nu înseamnă teatre noi, festivaluri şi ansambluri, ci ridicarea nivelului de cultură. Nu trebuie să ne aruncăm în festivaluri, ci în reparaţia caselor de cultură, a şcolilor de teatru, în promovarea meşterilor şi a specialiştilor“, adaugă directorul Teatrului „Satiricus“.

Potrivit lui, astfel de practici sunt reminiscenţe ale vremurilor sovietice. „Am rămas încă în epoca lui Brejnev cu case de cultură, metodişti, cercuri şi brigăzi de agitaţie“, mai spune Sandu Grecu.

De ce de ziua lui Eminescu?

Că mai degrabă avem nevoie de cultură decât de o zi a Culturii crede şi scriitorul Vladimir Beşleagă. „Ceea ce scriu scriitorii citesc numai ei, ceea ce fac muzicienii ascultă numai ei, ceea ce creează artiştii plastici rămâne numai la ei. A face o zi a culturii înseamnă a arunca praf în ochi. Cultura se naşte aici, în Chişinău, dar nu ajunge la oamenii din toată ţara şi asta e o problemă“, atenţionează prozatorul.

Totodată, romancierul este nedumerit de faptul că noua sărbătoare coincide cu ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu. „De ce nu se numeşte, de exemplu, ziua poeziei sau nu mai are lumea ce să spună despre Eminescu? Ziua lui Eminescu este doar a lui, doar n-o să sărbătorim de ziua lui Ştefan cel Mare istoria“, motivează Vladimir Beşleagă.

„Este ziua marelui poet şi, într-un fel, codul spiritualităţii noastre. Am considerat că acesta va fi şi un lobby pentru cultură, o posibilitate să atragem atenţia asupra actului cultural“, explică unul dintre autorii iniţiativei, compozitorul Ghenadie Ciobanu. Deputatul recunoaşte că sunt încă multe de făcut în acest domeniu. „Trebuie să ne implicăm cu toţii în construirea culturii în jurul nostru. Nu să aşteptăm ca cineva să facă ceva“, spune fostul ministru al Culturii. ;

Programul festiv din Capitală

La Chişinău, acţiunile vor începe la ora 9.00, cu depuneri de flori bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor. La ora 10.00, la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă“ va fi lansat Anul Spiridon Vangheli. La ora 12.00, la Uniunea Scriitorilor va fi inaugurat Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu“. La ora 14.00, la Muzeul Naţional de Artă va fi vernisată o expoziţie de artă contemporană, iar la 15.00 va fi dat startul săptămânii filmului moldovenesc artistic, cu pelicula „Luceafărul“. Seara, la Palatul Naţional va avea loc un concert.