Ţară agricolă cu viitori agrarieni de nota cinci

Facultatea de Zootehnie este una dintre cele mai puţin solicitate FOTO: uasm.md

La Universitatea de Stat Agrară din Moldova tinerii au fost înmatriculaţi labuget chiar şi cu nota 5,37, iar multe locuri au rămas neacoperite.

În timp ce la unele facultăţi media de admitere la buget a fost de cel puţin 9,4, la Universitatea Agrară vor primi burse de la stat chiar şi tinerii înmatriculaţi cu media uşor peste nota 5. La Zootehnie s-a intrat cu 5,59 la studii gratuite,  iar la Agronomie şi Ingineria Mediului a fost suficient să ai media 6 pentru a te număra printre bugetari. La învăţământul cu taxă, pretenţiile faţă de viitorii specialişti sunt şi mai mici, la unele specialităţi. Bunăoară, la Electrificare pragul de admitere la contract a fost de 5.37, la Silvicultură şi Grădini Publice – de 5.76, iar la Protecţia Plantelor – de 5.77.

PREGĂTEŞTE SPECIALIŞTI PENTRU COLHOZ

Şefii universităţii recunosc că nu prea sunt doritori de a deveni agrarieni. „Avem 34 de universităţi în Moldova, tinerii au de unde alege. Unii optează pentru specialităţi la modă sau se avântă la cele bănoase, iar la Universitatea Agrară nu sunt acoperite locurile. Îi primim pe toţi. La unele facultăţi concursul este mai mic şi reuşesc să treacă studenţi mai slabi“, susţine prim-prorectorul Vasile Vrâncean. Profesorul ne asigură însă că universitatea are şi studenţi de nota 9,6, iar codaşii sunt exmatriculaţi la prima sesiune picată.

Nina Popovici, producător agricol din satul Beştemac, Leova, a absolvit Contabilitatea la Universitatea Agricolă în 1992. Femeia spune că nici pe vremea ei viitorii agrarieni nu prea făceau carte. „Am ridicat afacerea singuri, eu şi soţul, iar studiile de la facultate nu prea ne-au prins bine. N-are importanţă că au note de 5 şi 6, important e să fie descurcăreţi şi muncitori“, susţine antreprenoarea. Femeia mărturiseşte că ar angaja şi un specialist din alt domeniu sau un om fără studii, dar care ar prinde din mers subtilităţile agricole. „Sunt mulţi care au învăţat cinci ani la Universitatea Agrară, dar nu ştiu de ce e necesar un par la vie“, spune nemulţumită Nina Popovici.

Fostul ministru al Agriculturii Valeriu Cosarciuc crede că Universitatea Agrară e nevoită să accepte tineri cu note mici şi din cauza că domeniul agrar nu este prestigios. „Agricultura devine tot mai puţin atractivă, iar instituţia pregăteşte specialişti exact ca pe vremea Uniunii Sovietice, când erau colhozuri. Şefii de acolo ar trebui să se orienteze la cerinţele pieţei şi să pregătească viitori antreprenori“, a sugerat  Cosarciuc. Preşedintele Federaţiei Fermierilor a invocat şi un studiu din 2010 care arată că majoritatea absolvenţilor Universităţii Agrare din ultimii ani nu lucrează în domeniu.

Îi primim pe toţi. La unele facultăţi concursul este mai mic şi reuşesc să treacă studenţi mai slabi. Vasile Vrâncean, prim-prorector

„AVEM NEVOIE DE ANTREPRENORI, NU DE SIMPLI AGRONOMI“

Vasile Bumacov, actualul ministru al Agriculturii, are o părere similară. „Una dintre cele mai mari greşeli ale ţării noastre, după Independenţă, e că nu s-a atras suficientă atenţie învăţământului. Lucrăm cu copiii pe care îi avem. Dar şi programa universitară trebuie modificată radical. Noii specialişti trebuie să fie utili pe piaţă. Actualmente nu avem nici jumătate din numărul necesar de oameni instruiţi. Nu avem nevoie de simpli agronomi, ci de specialişti cu studii în economie sau inginerie agrară“, a explicat ministrul.

Agricultura devine tot mai puţin atractivă, iar instituţia pregăteşte specialişti exact ca pe vremea URSS, ca pentru colhozuri. Valeriu Cosarciuc, ex-ministru al Agriculturii