Începe bătălia pentru procurori independenţi

Începe bătălia pentru procurori
independenţi

Judecătorul Cristi Danileţ susţine reforma procuraturii din Republica Moldova

Proiectul Legii Procuraturii care intră astăzi în dezbatere în Parlament este menit să asigure independenţa procurorului general, care nu va mai fi numit politic de către legislativ.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dacă proiectul de lege, la care au participat experţi internaţionali, nu va trece de Parlament, reforma justiţiei va fi afectată, însă Legislativul nu va putea amâna la nesfârşit această lege, avizată pozitiv de Comisia de la Veneţia şi asteptată de Uniunea Europeană, apreciază Cristi Danileţ.

Reforma justiţiei înseamnă nu doar un cadrul legal ce asigură indepedenţa ci şi oameni integri, competenţi şi eficienţi. Aceastea sunt opiniile judecătorului Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România, expert internaţional şi evaluator din partea Uniunii Europene a Strategiei de reformă din sectorul de justiţie al Republicii Moldova.

Procuror general, numit de preşedinte

Vladislav Gribincea, preşedintele grupului de lucru privind legea procuraturii şi preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova, a subliniat recent că noua lege, care respectă toate standardele europene şi normele internaţionale, este aplicabilă în proporţie de aproximativ 100%. Gribincea a prezentat noile aspecte din viitoarea lege care vizează rolul procuraturii generale şi procedura de numire a procurorului general, respectiv a adjuncţilor acestuia. Conform Constituţiei Republicii Moldova, articolul 125, alineatul întâi, „Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, iar procurorii ierarhic inferiori sînt numiţi de Procurorul General şi îi sînt subordonaţi”. Gribincea a precizat că actuala lege prevede ca propunerea pentru ocuparea funcţiei de procuror general să se facă de către Consiliul Suprem al Magistraturii şi numirea să aparţină preşedintelui Republicii Moldova. În acelaşi timp, adjuncţii procurorului general vor fi numiţi direct de către acesta fără concurs şi îşi vor părăsi funcţiile odată cu încetarea mandatului procurorului general pentru a evita eventuale blocaje instituţionale care pot apărea.

Procuratura trebuie depolitizată

Danileţ consideră că de independenţa Procurorului general depinde independenţa sistemului de justiţie în ansamblu, iar din acest motiv numirea lui trebuie să fie una obiectivă, pe merite şi nu una politică. Magistratul a subliniat că nu există justiţie independentă când nu avem judecători independenţi, avocaţi independeţi şi Procuratură independenţă. „Toţi cei trei piloni trebuie să fie independenţi. Eficienţa justiţiei penale depinde de activitatea Procuraturii, dar şi a organelor şi colaboratorilor săi. Un sistem este alcătuit din legi şi din oameni. Nu poţi să dai independenţă unor oameni incapabili şi nici invers să ţii un sistem sub control când oamenii sunt capabili. Mi-ar fi groază de procurori incompenţi într-un sistem cu o justiţie independentă fără control. Din acest motiv este foarte important ce se va întâmpla în perioada următoare” a explicat Danileţ.

Avem nevoie de integritate

Magistratul a precizat că legile trebuie să fie constituţionale, ţinându-se în acelaşi timp cont de standardele internaţionale. În opinia sa, faptul că au fost semnalate niste probleme cu legea testării integrităţii profesionale asta nu înseamnă că nu este nevoie de integritate în sistem. „Avem nevoie de integritate şi ea probabil trebuie clădită în alt fel dacă are probleme de constituţionalitate. Reforma Procuraturii are nevoie de voinţă politică şi de competenţă profesională. Nu-ţi trebuie doar legi buni ci şi oameni potriviţi” a mai precizat Cristi Danileţ.

Legea Procuraturii, o importanţă enormă

Eduar Ţugui, expert IDIS Viitorul, a amintit că legea Procuraturii are o importanţă enormă pentru Republica Moldova, mai ales în contextul eforturilor depuse în ultima vreme de experţii internaţionali şi de societatea civilă. „Procuratura este una din instituţiile centrale care trebuie reformată şi legea Procuraturii face parte din reforma justiţiei. În Republica Moldova este posibil ca legea Procuraturii să aibă acelaşi destin ca şi legea testării integrităţii profesionale, deoarece sistemul funcţionează la anumite indicaţii şi atunci orice este posibil. În ce priveşte legea Procuraturii, Curtea Constituţională are pe ce să se pronunţe. Din câte cunosc necesită şi modificarea constituţiei, deşi autorii şi o parte a societăţii civile spunea că modificarea poate fi etapizată şi aceste noi legi pot intra în vigoare. Urmează să vedem” apreciază Ţugui.

Wicher Slagter, şeful secţiei Politică şi Economie a Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a amintit recent că reforma justiţiei beneficiază în continuare de asistenţa Uniunii Europene, adăugând că este apreciat efortul autorităţilor în această direcţie. În acelaşi timp, Slagter şi-a arătat dezamăgirea faţă de evoluţia legii testării integrităţii profesionale la Curtea Constituţională, subliniind că neconstituţionalitatea unor articole din lege slăbesc implementarea şi eficienţa acestei legi care are ca scop prevenirea corupţiei.

 Comisia de la Veneţia a avizat pozitiv, pe 20 martie, proiectul legii cu privire la Procuratură. Oficialii europeni au formulat, totodată, mai multe recomandări. Din perspectiva lor, promovarea schimbărilor legislative ample este a doua etapă în promovarea reformei Procuraturii Republicii Moldova, proces desfăşurat conform Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei şi în corespundere cu recomandările internaţionale în domeniu. Printre scopurile de bază ce urmează a fi realizate prin implementarea noilor reglementări legislative şi instituţionale cu privire la Procuratură sunt sporirea independenţei şi responsabilităţii procurorilor, asigurarea principiilor legalităţii şi respectării drepturilor omului la toate etapele urmăririi penale şi a calităţii activităţilor organelor de drept implicate în urmărirea penală şi procesul judiciar-penal. Totodată, se propune stabilirea clară a competenţelor Procuraturii, concentrarea activităţii procurorilor pe aspecte penale, micşorarea numărului de procurori ierarhic-superiori şi consolidarea capacităţilor organelor de autoadministrare ale procurorilor

citeste totul despre: