9 Mai: pentru unii împăcare, pentru alţii dezbinare

Unioniştii au protestat timp de două zile în faţa Primăriei Chişinău. Foto: Tudor Iovu

În timp ce unii sărbătoresc astăzi cu steaguri roşii şi imnuri sovietice victoria asupra fascismului, alţii comemorează cu proteste şi însemne de doliu victimele regimului totalitar comunist din Basarabia. Specialiştii explică această dezbinare prin trecutul nostru zbuciumat, intoleranţa moldovenilor şi isteria provocată de politicieni.

În ultimele două zile, o mână de unionişti a protestat zgomotos în faţa Primăriei Chişinău, cerând autorităţilor locale să anuleze concertul organizat de Ambasada Rusiei, eveniment care, potrivit lor, ar profana Piaţa Marii Adunări Naţionale – un simbol al luptei pentru grafie latină, identitate românească şi independenţă faţă de URSS. Astăzi ei se adună la monumentul lui Ştefan cel Mare îmbrăcaţi în tricouri negre, în semn de doliu pentru victimele regimului sovietic din Basarabia. Unii dintre ei sunt porniţi să zădărnicească spectacolul.

„Când vor veni tovarăşii Kobzon şi Leşcenko, îi vom alunga. Ne suim şi noi pe scenă, dărâmăm totul. Nu putem suporta aşa ceva. Trecem noi cumva de pază ca să arătăm lumii adevărul care a fost până acum ascuns“, a ameninţat în ajun un protestatar.

Ambasada rusă a calificat aceste acţiuni drept o insultă faţă de eroii căzuţi în „sfântul război de eliberare“. Câteva partide de stânga au format gărzi populare pentru a preveni eventualele provocări, iar Ministerul de Interne a mobilizat o mie de poliţişti pentru a asigura ordinea publică.

„Rusia ne spune din nou că e stăpână la noi acasă“

Şi primarul Capitalei a îndemnat cele două tabere să păstreze distanţa. Deşi nu agreează manifestaţia din PMAN, edilul nu are dreptul, conform legii, s-o interzică sau s-o permită, ci doar să ia act. „Ambasada Rusiei trebuia să ţină cont de programul Guvernului pentru această zi. Au ignorat însă situaţia specială din Republica Moldova şi anume faptul că Basarabia a fost ocupată de armata sovietică, iar trupele ruse nu au părăsit nici până astăzi acest teritoriu“, a declarat Dorin Chirtoacă. 

Istoricul Igor Caşu este convins că organizarea concertului în PMAN nu ar fi fost posibilă dacă Moldova nu ar trece printr-o criză politică. „Rusia a decis să ne spună din nou că e stăpână la noi acasă. Ştiind repertoriul celor doi cântăreţi, nu încape îndoială că va fi un eveniment cu o semnificaţie ruso-sovietică sărbătorit în inima Chişinăului, al «învingătorilor» în cel de-al Doilea Război Mondial, care, după versiunea rusească, pune accent pe «fratele mai mare»“, a comentat specialistul.

El precizează că nu putem fi consideraţi „învinşi“ întrucât peste 260.000 de basarabeni au făcut parte din Armata Roşie, în timp ce numărul celor care au luptat în Armata Română, alături de nemţi, este mult mai mic.

„Pentru noi, ca şi pentru popoarele din Europa de Est şi Centrală, 9 mai 1945 a însemnat victoria asupra Germaniei naziste, dar şi instaurarea unui regim politic care a comis genocid contra a milioane de cetăţeni, prin deportări în masă, execuţii şi tortură“, a adăugat conferenţiarul universitar.

Linia de divizare trece prin dormitoare

Trecutul tumultos şi-a lăsat amprenta asupra poporului nostru. „Un coleg afirma la o conferinţă internaţională că Ucraina e împărţită în două, prin aşa-numita «linie de divizare a civilizaţiilor». Am spus atunci că la noi situaţia e mult mai complicată. Această linie trece prin curţile, bucătăriile şi chiar dormitoarele noastre, desparte fraţi şi surori, părinţi şi copii, soţi şi soţii“, povesteşte Ion Jigău, directorul Centrului de Investigaţii Sociologice „CBS-AXA“.

Sociologul explică disputele interminabile pe acest subiect prin mentalitatea moldovenilor. „Suntem eminamente urmaşi ai ţăranilor şi aceste reminiscenţe extrem de puternice ne caracterizează prin emoţii. Noi nu putem discuta la rece trecutul, mai ales că toţi avem rude care au luptat de o parte sau de alta în război. De asemenea, nu ştim să fim toleranţi faţă de opiniile altora. Asta vine atât din bolşevism, care i-a nimicit pe cei care aveau o altă părere, dar şi din credinţa ortodoxă, care nu e tolerantă“, susţine expertul.

Programe de conciliere ca în Vest

Nu poate fi ignorată nici implicarea unor politicieni, care profită de această ocazie pentru a manipula şi a agita spiritele. „Noi suntem influenţaţi de două curente absolut contrarii – românismul şi sovietismul, adânc înrădăcinate în mentalitatea noastră. Totuşi, problema e mai mult în forţele politice marginale pentru care această divizare e singura modalitate de a se manifesta, de a accede la un anumit nivel de reprezentativitate“, explică analistul politic Viorel Cibotaru. El crede că pentru a depăşi această situaţie ar trebui să cultivăm principiul european de convieţuire paşnică.

Şi Vitalie Marinuţa, ministrul în exerciţiu al Apărării, e de părere că ar trebui să sărbătorim victoria asupra fascismului în stil european. În plus, statul ar trebui să desfăşoare programe speciale de reconciliere a cetăţenilor, ca în Vest.

„Cei dintre Nistru şi Prut au fost luaţi cu arcanul şi într-o armată, şi în alta. Nu contează în ce tabără au fost. În principiu, au luptat pentru ca Europa să fie o regiune prosperă şi paşnică. Anii de propagandă sovietică au lăsat urme în sufletele lor, dar mă bucur că în ultima vreme se vede o conciliere între veteranii celor două armate. Este important să ajungem la o înţelegere atât noi, cei care îi comemorăm azi pe eroii căzuţi, cât şi puţinii ostaşi care au mai rămas în viaţă“, spune oficialul.

Pentru unii zi de doliu, pentru alţii sărbătoare

În ultimii ani, veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, indiferent de taberele în care au fost, sunt adunaţi în ajunul zilei de 9 mai la Guvern sau la Primăria Capitalei. Nu şi de această dată. Speriaţi de protestele din faţa Primăriei, foştii ostaşi au anunţat în ultimul moment autorităţile locale că nu vor participa la întâlnirea cu Dorin Chirtoacă.

În sala pustie l-am găsit doar pe profesorul universitar Ion Mahu (91 de ani), care a luptat în cadrul Armatei Române contra Germaniei. „Tocmai am absolvit şcoala militară din Iaşi când România a încheiat armistiţiul cu URSS. Atunci am fost luat şi eu la armată“, povesteşte bărbatul.

El crede că 9 mai ar trebui să fie o zi de doliu, în care să fie comemoraţi camarazii căzuţi pe câmpul de luptă. „Trebuie să-i mulţumim bunului Dumnezeu că am rămas în viaţă. Nimeni nu se gândea atunci că se va întoarce viu acasă“, spune bătrânul.

Pensionarul mărturiseşte că multă vreme veteranii din cele două armate nu găseau limbaj comun. „Dar nu ne-am luat la harţă, noi am cedat de fiecare dată“, afirmă Ion Mahu, care conduce Asociaţia veteranilor Armatei Române.  

Cei care au luptat în Armata Roşie s-au întâlnit ulterior la un concert organizat de asociaţia lor, la Teatrul de Operă şi Balet. În timp ce fanfara interpreta melodii sovietice, Ivan Scripca (90 de ani) ne-a povestit că a ajuns pe front chiar în primele zile. „L-am auzit pe Molotov la radio când a anunţat că URSS a intrat în război contra Germaniei naziste şi am fugit singur pe front“, îşi aminteşte bărbatul, care vorbeşte în limba rusă. „Am venit în Moldova în 1949 din Ucraina, de aceea nu cunosc româna“, a explicat veteranul.

Pentru el, 9 mai este cea mai frumoasă zi din viaţă. „Doliu a fost toată perioada războiului. Noi am biruit, am zdrobit fascismul şi acum trebuie să ne bucurăm“, susţine bătrânul. Totuşi, el spune că nu face diferenţă între veterani. „Au fost şi ei soldaţi care au executat ordine. Nu au nicio vină. Anul trecut am fost împreună. Acum n-am vrut să mă duc la Primarie, că erau proteste acolo“, precizează Ivan Scripca.